FMI despre perspectivele economiei mondiale în 2009

Ţări ca India, China, Rusia unde rata de creştere a economiei s-a redus de asemenea dar nu la nivelul celor dezvoltate asigură menţinerea unei creşteri care să nu provoace o prăbuşire generală a economiei. În China potrivit FMI, creşterea economică se va reduce de la 11,9 la sută la 9,3 la sută, în India de la 9,3 la sută la 6, 9 la sută iar în Rusia de la 8,1 la sută la 5,5 la sută. Experţii FMI prevăd pentru continentul negru o slăbire a creşterii economice de la 6,3 în acest an, la 6 la sută anul viitor. Faptul că Africa este atât de puţin marcată de criza financiară se datorează faptului că este prea puţin integrată în economia mondială. China şi India pot datorită rezervelor de devize şi a cererii mari pe piaţa internă să amortizeze efectele crizei bancare şi financiare americane. Acestea se fac simţite în prezent din plin şi în Europa. În statele puternic industrializate FMI prevede o stagnare sau chiar o recesiune. Anul viitor creşterea va fi nulă. .

În Germania economia va stagna, declară Jörg Decressin, din sectorul de conjunctură al FMI: „Vedem o slăbire certă în Germania, unde creşterea va fi aproape nulă. Germania nu a făcut experienţa cu boomul imobiliar dar este afectată din cauza exportului. Dacă acum ritmul creşterii economiei mondiale se va încetini, motorul exportului german va primi mai puţin carburant, de aceea considerăm că rata de creştere va fi nulă”.

Speranţa vine pentru germani din lumea a treia şi din Rusia. Germania poate oferi ţărilor în curs de dezvoltare exact ceea ce-şi doresc acolo noii îmbogăţiţi, infrastructură, instalaţii industriale, medicamente, automobile de lux şi delicatese. După o perioadă de scădere drastică a cererii din partea ţărilor Uniunii Europene şi din statele industrializate din afara Europei, şansa va veni din ţările în curs de dezvoltare cu devize uriaşe.

Dacă guvernele şi băncile de emisiune nu vor reuşi însă să stabilizeze situaţia pe pieţele financiare s-ar putea nu doar să se piardă încrederea în sectorul financiar, ci şi ca efectele crizei să se repercuteze asupra altor ramuri ale economiei atrage atenţia FMI. Măsurile la nivel naţional nu vor fi suficiente.

Dimpotrivă, pericolul constă în adoptarea unor măsuri protecţioniste, ceea ce ar fi complet greşit, consideră experţii FMI. Statele puternic industrializate nu pot decât împreună ieşi din criză. FMI posedă calităţile de coordonator al măsurilor de depăşire a crizei şi de prevenţie. În prezidiile FMI, miniştrii de finanţe şi preşedinţii băncilor de emisiune pot negocia măsuri menite să restabilească încrederea. Un lucru este însă cert. Pentru revenirea la normalitate va fi nevoie de timp, bani, forţă economică şi locuri de muncă.