FMI-ul avertizează cu privire la un război monetar mondial

Într-un interviu acordat cotidianului Financial Times, şeful FMI, Dominique Strauss-Kahn a declarat că ideea folosirii diferitelor monede pe post de armă politică se propagă din ce în ce mai vizibil. Această tendinţă ameninţă foarte serios şansele vindecării economiei mondiale, iar folosirea monedelor naţionale pe post de muniţie politică va produce pagube însemnate pe termen lung, a mai spus Strauss-Kahn.

Deprecieri artificiale

Un număr din ce în ce mai extins de state încearcă să pună frâu aprecierii monedelor lor, ultimele exemple în acest sens fiind Brazilia şi Japonia, dar şi China care apelează la această practică de mai multă vreme. Beijing-ul este acuzat că îşi depreciază artificial yuan-ul pentru a-şi ieftini exporturile.

Tocmai de aceea, administraţia de la Washington cere Chinei să îşi aprecieze moneda. Acelaşi lucru îl solicită şi politicieni de vârf din UE, printre care cancelarul german Angela Merkel, care a reiterat apelul la adresa Chinei înainte de începerea summit-ului Europa-Asia. Mai puţin răbdători, senatorii americani au votat în favoarea unui proiect de lege care permite impunerea de accize pe importurile chinezeşti.

Germania ar putea fi afectată major

Spectrul "războiului monetar" dă bătăi de cap şi Institutului pentru Cercetări Economice, care avertizează că lupta dintre chinezi şi americani, în care este folosită ca armă cursul valutar, ameninţă însăşi economia mondială. "Un război comercial între aceste două ţări va frâna procesul de însănătoşire economică", spun reprezentanţii institutului. Cât priveşte Germania, institutul atrage de asemenea atenţia şi cu privire la o posibilă creştere bruscă a importurilor, care i-ar putea atrage pe germani într-o vâltoare a datoriilor în relaţia comercială cu China.

Nu doar China este însă privită cu ochi critici de analişti, ci şi Statele Unite, a căror politică monetară de susţinere generoasă a economiei şi a sistemului bancar american este considerată foarte periculoasă. Printre reacţiile adverse ale acestei abordări se numără slăbirea dolarului şi inundarea pieţelor financiare cu bani "ieftini". Tocmai de aceea, monedele multor ţări emergente, dar şi ale unor mari exportatori precum Japonia s-au "scumpit" masiv. Săptămâna aceasta, guvernul nipon a anunţat o nouă scădere a dobânzii de referinţă.

"Inundaţie" cu lichidăţi marca Banca Centrală Europeană şi Fed

Printre cei care nu agrează actuala politică monetară foarte laxă a anumitor ţări se află şi laureatul premiului Nobel pentru economie, Joseph Stiglitz. Invitat la o conferinţă organizată de Universitatea Columbia din New York, economistul a acuzat Banca Centrală Europeană şi Fed-ul că destabilizează pieţele globale de devize. "Ironia face ca Fed-ul să vadă în aceste lichidităţi şansa relansării economie americane. Aceste aşteptări sunt înşelătoare. O astfel de politică ciudată practicată de Fed produce însă haos în celălalte părţi ale lumii", a declarat Stiglitz.

Marţi, în cadrul summit-ului Europa-Asia, politicienii europeni au încercat în zadar să determine China să îşi aprecieze moneda. De altfel, vinerea viitoare, subiectul se va afla pe ordinea de zi în cadrul conferinţei anuale a FMI la Washington.

Autor: Vlad Drăghicescu / tagesschau.de

Redactor: Petre M. Iancu