Gauck cere iertare pentru crimele comise de nazişti în Grecia

83 de oameni - cei mai mulţi femei, copii şi bătrâni - au fost ucişi cu brutalitate pe 3 octombrie 1943 de soldaţi germani, în semn de răzbunare pentru un atentat comis asupra unui comandat german de regiment. Lingiades e doar unul din mai multe sate elene, distruse în timpul ocupaţiei naziste, în cel de-al Doilea Război Mondial. La monumentul ridicat în memoria victimelor, Joachim Gauck a depus o coroană de flori.

Preşedintele federal, care a fost însoţit de omologul său elen, Karolos Papoulias, a cerut, "cu ruşine şi cu durere, iertare, în numele Germaniei, familiilor victimelor". "Mă înclin, a mai spus Gauck, în faţa victimelor unor crime îngrozitoare".

Într-o chestiune, însă, preşedintele Germaniei s-a văzut nevoit să respingă solicitările gazdelor, acelea de a oferi despăgubiri Greciei pentru crimele comise de nazişti. Gauck a explicat că aceasta ar ţine de resortul guvernului de la Berlin şi că nu revine atribuţiilor sale. Refuzul oaspetelui german a fost criticat nu doar de liderul opoziţiei elene Alexis Tsirpas, ci şi de Karolos Papoulias.

Preşedintele Republicii Federale a dorit să dea totodată asigurări de solidaritate poporului elen, arătând înţelegere pentru perioada extrem de dificilă prin care acesta e nevoit să treacă în contextul crizei profunde a datoriilor. Când în octombrie 2012, cancelara Angela Merkel vizita Atena, străzi întregi fuseseră închise. Grecii protestau. La vremea aceea, e drept, nu se ştia dacă Grecia va primi noi credite, dacă vor fi ameliorate condiţiile de rambursare a datoriilor etc. şi ca atare temerile oamenilor erau considerabile.

De astă dată grecii n-au mai ieşit în stradă, deşi şi acum în unele zone nici n-ar fi fost voie să se demonstreze. Preşedintele Germaniei nu este cel care decide ce se întâmplă cu datoriile Greciei. Vizita sa are mai degrabă valoare de simbol. Aşa cum o au şi cuvintele.

Încă înainte de a poposi în satul distrus de nazişti în 1943 şi a cere iertare famiilor victimelor, Joachim Gauck a vizitat Acropole. Fără Grecia antică, fără creştinism şi moştenirea romană, Europa n-ar fi fost posibilă, a spus Gauck plin de admiraţie. Preşedintelui elen Papoulias i-a povestit cum, la 15 ani, a început să studieze greaca veche în şcoală, citindu-i apoi, în original, pe Platon şi alţi filosofi greci.

Mesajul e limpde: rădăcinile sunt mult prea adânci, încât diferenţele să poată pună sub semnul întrebării acest fundamant comun. Divergenţele de opinie reprezintă, între parteneri, o normalitate. Prietenia şi solidaritatea vor lega pe mai departe cele două ţări - Germania şi Grecia. În discursul rostit în Muzeul de pe Acropole, preşedintele Gauck şi-a exprimat "respectul pentru toţi acei oameni, care suportă povara reformelor" şi a apelat la greci ca în ciuda şomajului ridicat şi a politicii dure de austeritate "să nu cadă pradă depresiei şi fatalismului". Abia cu timpul, "efectele pozitive ale reformelor se vor face simţite în viaţa de zi cu zi" a mai spus Gauck.