Gaza…şi gazul

Poartă Israelul un război just? La întrebarea formulată de cotidianul DIE WELT există două răspunsuri - unul afirmativ, altul negativ, argumentate în cuprinsul unei pagini.

De ce actualele operaţiuni militare nu vor pune capăt conflictului dintre israelieni şi palestinieni explică Dan Diner, profesor de istorie modernă la Universitatea Ebraică din Jerusalim în paginile cotidianului NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, într-un articol intitulat „Dialectica nerecunoaşterii”.Teza profesorului israelian este următoarea: actualele lovituri militare împotriva organizaţiei Hamas crează impresia că aplanarea conflictului din Orientul Apropiat ar fi mai îndepărtată ca oricînd. Iar apoi, cît de realiste pot fi speranţele de pace atîta vreme cît ambele părţi revendică subversiv acelaşi teritoriu? Este întrebarea rămasă în suspensie deşi un răspuns se conturează:fără o recunoaşere reciprocă protagoniştilor nu le mai stă la dispoziţie decît limbajul violenţei a cărui sintaxă şi gramatică se manifestă acum.

Cu cît mai mult se apropie Israelul de atingerea obiectivelor sale militare în fîşia Gaza şi cu cît sporeşte suferinţa populaţiei palestiniene cu atît mai stringentă devine comunicarea de către guvernul izraelian a ţelurilor politice urmărite de această ofensivă scrie FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG.

Este posibilă terminarea actualului război fără un dialog cu Hamas se întreabă retoric LE MONDE ? Evident că nu.

Iar cîtă vreme, pe bună dreptate, Israelul nu acceptă să stea de vorbă cu o organizaţie care nu-i recunoaşte dreptul la existenţă, notează PARIS NORMANDIE, o a treia parte trebuie să negocieze garanţiile unui viitor sigur al statului Israel.

Şi chiar dacă se va ajunge la un armistiţiu, perspectivă care pare a se contura, cea mai gravă întrebare este următoarea – crede LA REPUBBLICA:cine va guverna cîmpul de ruine

din Gaza? THE INDEPENDENT întrevede pe termen lung o prezenţă internaţională în zona de conflict. Condiţiile cadru ale încetării acestuia sunt cunoscute, impunerea lor va necesita însă un angajament multilateral şi hotărît.

Întru soluţionarea războiului gazului dintre Ucraina şi Rusia s-a angajat Uniunea Europeană ai cărei lideri deşi pot răcni ca leii, se mişcă la o privire mai atentă ca ţiparii crede autorul comentariului publicat în FRANKFURTER RUNDSCHAU.Ziarul reproşează Uniunii faptul de a trata acest conflict ca fiind unul strict bilateral în timp ce disputa ruso-ucraineană a făcut deja ostatec occidentul.

Rusia are nevoie de bani Europa de gaz iar Ucraina consumă gaz fără să plătească rezumă DIE WELT situaţia. Balcanii dîrdîie de frig semnalază cotidianul berlinez TAZ.

Rusia a închis robinetul, Uniunea Europeană este consternată iar unele state trag deja ponoasele de pe urma disputei. Şi chiar dacă Rusia suportă şi ea consecinţele, ea continuă jocul de poker , criza gazului fiind pentru Kremlin o bună ocazie de a influenţa alegerile prezidenţiale din 2009 din Ucraina relevă BERLINER ZEITUNG.

Prin urmare a sosit momentul ca Europa să nu mai depindă de gazul rusesc dar şi să renunţe la ideea că Ucraina nu ar purta nici o vină – recomandă de la Varşovia cotidianul RECZPOSPOLITA.