1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Germania se pregăteşte pentru tulburări sociale

William Glucroft
9 august 2022

Oficiali germani se tem că o iarnă geroasă cu mari probleme energetice ar putea provoca ample reacţii extremiste. Totul depinde de modul în care ei vor reuşi să gestioneze criza - politic şi în percepţia oamenilor.

https://p.dw.com/p/4FK1H
Germania | Coronavirus | Proteste la Konstanz
Politicienii germani se tem de proteste de felul celor din pandemieImagine: Gian Ehrenzeller/Keystone/picture-alliance

Deputaţi regionali şi federali din Germania studiază un amplu set de măsuri de economisire a energiei, de la stingerea iluminatului public pe timp de noapte la reducerea temperaturii în imobile. Ei le cer de asemenea cetăţenilor să-şi reducă consumul de energie acasă.

Nu se va şti dacă aceste eforturi vor fi o chemare la solidaritate sau o chemare la luptă până nu vine sezonul rece, cu facturile pentru plata energiei. Cancelarul Olaf Scholz nu stă cu mâinile în sân. El a declarat luna trecută postului  public de televiziune ARD că scumpirea încălzirii este "un butoi cu pulbere pentru societate". Referindu-se explicit la elefantul din încăpere, cancelarul şi guvernul său demonstrează voinţa de a combate din start frământările sociale.

Cancelarul Olaf Scholz în dialog cu cetăţenii
Olaf Scholz aşteaptă proteste ample la toamnăImagine: Christian Charisius/dpa/picture alliance

"Folosind narativul butoiului cu pulbere, cancelarul încearcă să pregătească terenul pentru decizii esenţiale", a declarat pentru DW Ricardo Kaufer, profesor de sociologie la Universitatea Greifswald. "Astfel, toţi care stau potenţial în calea acestor măsuri sunt obligaţi să facă compromisuri."

Cu alte cuvinte, Scholz le semnalizează partenerilor săi de coaliţie, opoziţiei politice, patronatului şi societăţii civile că se implică cu răspunsuri politice în detrimentul ţării.

Aceasta este o lecţie "învăţată din pandemie", a declarat Kaufer, când deputaţii au părut adesea nepregătiţi s-o îndiguiască, în ciuda previziunilor ştiinţifice privind modul şi perioada de răspândire a virusului. Comunicarea lor a fost preponderent reactivă şi nu proactivă.

Măsuri şi mesaj

Bundestagul a adoptat deja legislaţia care să ferească straturile defavorizate de şocul scumpirilor. În acelaşi timp, furnizorii de energie vor avea permisiunea de a transfera către consumatori o parte din costurile lor crescute.

Prin această politică, oficialii merg pe muchie de cuţit. Pe de-o parte vor să ajute bugetele gospodăriilor, în special cele defavorizate, dar nu atât de mult încât să descurajeze economisirea energiei.

Mai multe înlesniri vor urma pe măsură ce se apropie toamna, dar o înţelegere privind măsurile ce se impun, costurile şi metodele de finanţare va mai întârzia câteva săptămâni, cel puţin.

Cel mai mic partid din coaliţie, neoliberalul FDP controlează Ministerul federal al Finanţelor, ceea ce îi conferă o putere semnificativă. Ministrul de Finanţe, Christian Lindner, a arătat că intenţionează să folosească această putere cu chibzuinţă, în contextul în care valorile partidului său sunt impozite mici, economie de cadouri sociale şi reducerea birocraţiei. Dar partenerii mai mari ai FDP, social-democraţii lui Scholz şi ecologiştii, fac presiuni pentru o protecţie socială mai generoasă.

Săracii devin tot mai săraci

Chiar dacă guvernul va reuşi să ia deciziile corecte este posibil să facă greşeli de mesaj şi imagine, ceea ce este la fel de important în influenţarea opiniei publice. După cum s-a putut vedea în pandemie, banii şi resursele nu constituie decât jumătate din întreg. Comunicarea clară şi consistentă este cealaltă jumătate.

"Percepţiile sunt decisive", a declarat pentru DW Evelyn Bytzek, profesoară de comunicare politică la Universitatea Koblenz-Landau. "În cele din urmă, vom acţiona mai mult în funcţie de ceea ce percepem că este adevărat, şi nu în funcţie de ceea ce este adevărat."

Simbolurile sunt un instrument puternic pentru menţinerea sprijinului popular, a subliniat Bytzek. Ea a amintit de vizita cancelarului Gerhard Schröder la sinistraţi în urma unei inundaţii din estul Germaniei, în 2002, ceea ce l-a ajutat să câştige un nou mandat câteva săptămâni mai târziu.

Scholz a ajuns anul trecut la putere în parte fiindcă a copiat de la Merkel stilul pasiv de conducere. Acum aceasta ar putea deveni un handicap, provocând frământări sociale, dacă opinia publică simte că nava Germania nu are căpitan şi la provă se zăreşte un aisberg.

"Criza nu este doar un pericol ci şi ocazia de a stabili mai multă încredere, dacă managementul de criză este apreciat pozitiv", a evidenţiat Bytzek.

Adjunctul lui Scholz, ecologistul Robert Habeck, pare că înţelege aceste lucruri. În calitate de ministru al Economiei, el trasează politica energetică, şi a fost nevoit să facă alegeri dificile, adesea în contradicţie cu doctrina ecologistă. Sondajele arată că a reuşit să adune puncte fiindcă a explicat regulat ce l-a determinat să ia acele decizii.

Robert Habeck, discurs la Schwedt
Vicecancelarul Robert Habeck explică periodic motivaţia deciziilor saleImagine: Patrick Pleul/dpa/picture alliance

Cu toate acestea, comunicarea îşi are limitele ei. În ultima săptămână, Habeck a fost huiduit copios când a luat cuvântul la întâlniri cu alegătorii. Dar protestele au fost mai mult împotriva războiului decât antidemocratice.

Evaluarea riscurilor

Ministerul federal de Interne a declarat pentru DW că proteste de o magnitudine similară cu cele împotriva restricţiilor din pandemie sunt previzibile, şi depind de cât de mult vor împovăra societatea costurile energiei.

"Putem asuma că populişti şi extremişti vor încerca iar să deturneze protestele în beneficiul lor", a declarat purtătoarea de cuvânt a Ministerului, Britta Beylage-Haarmann. "Lideri şi grupări extremiste din Germania pot genera o potenţare a pericolelor dacă condiţii de criză socială corespunzătoare permit asta", a adăugat ea.

Poliţia Federală, în subordinea Ministerului, a declarat pentru DW că "nu are cunoştinţe" privind ameninţări specifice izvorâte din criză.

Percepţia joacă un rol şi în privinţa amplitudinii cu care frământările pot cutremura o ţară. "Querdenker" şi alte mişcări care au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva restricţiilor din timpul pandemiei sunt zgomotoase, dar nu au reprezentat niciodată părţi largi ale opiniei publice. Cu toate acestea, s-au bucurat de o atenţie disproporţionată din partea mass media şi a clasei politice.

Germania a fost odinioară una din cele mai egalitare ţări din Europa, în care apartenenţa de clasă şi statutul social influenţau prea puţin succesul în viaţă personal. Dar asta se schimbă fiindcă şi Germania urmează tendinţa generală spre o inegalitate sporită, în funcţie de venit.

"Constatăm că mobilitatea socială nu mai poate echilibra inegalitatea socială", a explicat pentru DW Susanne Pickel, profesoară de politică comparată în cadrul Universităţii Duisberg-Essen.

Inflaţia şi preţul energiei îi vor afecta pe cei mai vulnerabili din societatea germană, fiindcă cei cu venituri mici au mai puţin la dispoziţie pentru a absorbi costurile în creştere. Aceasta îi face şi mai receptivi la retorica antiguvernamentală, comparativ cu alte grupe de venit.

"Pandemia, războiul şi inflaţia pun în pericol şi partea inferioară a păturii de mijloc. Dacă nu vom reuşi să o stabilizăm, temerea ei că va fi împinsă la marginea societăţii va creşte şi vom vedea mai mulţi oameni ieşind în stradă. Oamenii îşi vor însuşi cu mai multă virulenţă mesajul populist de extremă dreaptă al Alternativei pentru Germania, iar soluţiile aparente ale populiştilor de extremă dreaptă ar putea schimba opţiunile de vot ale oamenilor", a conchis Pickel.