Germania votează
24 septembrie 2017
UPDATE: Participare la urne ca în 2013
Până la ora 14, ora locală, participarea la urne a fost de 41,1%, cu 0,3% mai redusă decât în urmă cu patru ani. Participarea totală în 2013 a fost de 71,5%, în timp ce nivelul cel mai scăzut s-a înregistrat în 2009 - 70,8%.
Partidele au luptat până la finalul campaniei electorale pentru a-i convinge pe alegătorii încă nehotărâți: cancelara Angela Merkel și șefă a CDU în circumscripția ei electorală de la Marea Baltică, rivalul social-democrat Martin Schulz în apropiere de orașul său natal Würselen, lângă Aachen. Activi în toată Republica Federală au fost până sâmbătă seara și liberalii, ecologiștii, stângiștii și populiștii de dreapta.
Azi este rândul electoratului: 61,5 milioane de cetățeni sunt așteptați să voteze pentru alegerea celui de-al 19-lea parlament federal. Cu 400.000 de votanți mai puțin decât la alegerile din 2013. În medie, alegătorul german are 52 de ani, cea mai ridicată vârstă de până acum. O treime din alegători ar depăși vârsta de 60 de ani, potrivit Oficiului federal de statistică. Nu contează că se înregistrează și trei milioane de tineri alegători care vor putea vota în premieră.
Vot secret, pe hârtie
42 de partide participă în acest scrutin, față de doar 34 în 2013. Se votează în 299 de circumscripții iar secțiile de vot sunt deschise de la ora 8. Se poate vota până la ora 18. Organizarea scrutinului este asigurată și cu ajutorul a 650.000 de voluntari. Votul este secret iar alegătorii sunt obligați să intre singuri în cabina de vot, nu au voie să-și ia cu ei nici măcar copiii. S-a decis în premieră că nu este permisă nici fotografierea în cabina de vot, așa-numitele selfies, atunci când se vede în imagine buletinul de vot. Persoana care face așa ceva poate fi ulterior urmărită penal iar votul ei este anulat.
Imediat după închiderea urnelor, institutele de sondare a opiniei publice au dreptul de a prezenta primele prognoze electorale. Cei mai mulți lideri politici se află la Berlin pentru a primi rezultatele. Toate partidele cu șanse de intrare în Bundestag vor organiza petreceri după anunțarea prognozelor. CDU, SPD și FDP vor sărbători în sediile centrale din capitala germană, în timp ce Partidul Stângii, ecologiștii și AfD au închiriat săli speciale la Berlin.
Așteptare încordată
Chiar dacă rezultatele sondajelor de opinie se cunosc de către politicieni și opinia publică, sunt mereu posibile surprize după votul adevărat. Nu puțini alegători se decid abia în cabina de vot cu ce partid și cu ce candidat vor vota. Cancelara Angela Merkel va vota la ora 14.30 Uhr în centrul Berlinului. Liderul SPD Martin Schulz va vota la Würselen, după care se va deplasa la Berlin.
Conservatorii de la CDU și CSU sunt dați drept câștigători aproape siguri, dar cu un scor mult mai slab decât în 2013, când au obținut 41,5% din sufragii. Un rezultat mai prost ca în 2013 ar putea înregistra și SPD, partener al conservatorilor în marea coaliție de la Berlin: la ultimele alegeri federale, ei au obținut 25,7 procente, după ce în 2009 fuseseră preferați de doar 23% din alegători.
Se umple Bundestagul
Dacă în 2013 în legislativ intraseră doar ecologiștii și Stânga, pe lângă conservatori și social-democrați, de data aceasta se așteaptă să treacă pragul electoral de 5% și liberalii (FDP) și populiștii de dreapta (AfD). Liberalii au suferit un eșec istoric în 2013, rămânând în premieră în afara parlamentului de la crearea Republicii Federale. AfD a ratat de asemenea în 2013 intrarea în Bundestag, cu 4,7% din voturi - un scor pe care îl va depăși acum fără probleme, potrivit sondajelor.
Cu șapte partide în Bundestag, crearea unei coaliții de guvernare s-ar putea dovedi dificilă. Pe lângă o nouă mare coaliție (CDU, CSU, SPD) ar mai fi posibilă o coaliție a Uniunii cu FDP și ecologiștii. Această din urmă alcătuire este numită "coaliția Jamaica", datorită culorilor politice ale celor trei partide: negru, galben, verde. Dar pozițiile celor patru formațiuni care ar face parte dintr-o astfel de combinație sunt foarte divergente pe anumite teme, ceea ce ar putea îngreuna major stabilirea unui program comun de guvernare. Se așteaptă negocieri lungi pentru formarea noii coaliții.
Cine va fi pe locul trei?
Se așteaptă cu mare interes lămurirea luptei dintre partidele mai mici: cine va fi pe locul trei? Candidații principali ai acestor formațiuni - Cem Özdemir și Katrin Göring-Eckardt (ecologiști), Sahra Wagenknecht și Dietmar Bartsch (Stânga), Christian Lindner (FDP), Alice Weidel și Alexander Gauland (AfD) - speră cu toții că partidul lor va deveni a treia forță politică din Parlament. În sondaje, aceste partide sunt foarte aproape unele de celelalte, cu Partidul Stângii și AfD puțin în față.
Populiștii de dreapta vor fi supravegheați de serviciile de securitate internă după acest vot. În mare, AfD nu ar fi un partid extremist, crede ministrul federal de Interne, Thomas de Maizière. Dar așa-numitul serviciu de protecție a Constituției va urmări "dacă extremiștii de dreapta nu vor prelua controlul în acest partid".
Autoare: Sabine Kinkartz/os