Germanii - reticenti la diversitatea culturala?

Acesta arata clar ca germanii sunt mult mai sceptici in ceea ce priveste efectul benefic al managementului firmelor in care angajatii provin dintr-un cadru multinational, decat americanii sau britanicii.

Numai 44% din inreprinzatorii germani cred ca practicarea asanumitului Cultural Diversity Management poate fi benefica, fata 75% la nivel european si 92% din intreprinzatorii americani si britanici.

Globalizarea si migratia in Europa intre cele 27 de state, fie ea educationala, de forte de munca, sau a companiilor in cautare de conditii mai avantajoase, nu reprezinta o problema, ci pur si simplu o caracteristica a Uniunii Europene. Este exact ceea ce s-a dorit: libertate de miscare, economie de piata, etc. De ce sunt atunci germanii in continuare speriati de strainii care le pot ocupa locurile de munca? Alte studii recente arata ca imigrantii au mai putine sanse in concurenta in acest context decat germanii.

Economia de piata presupune o concurenta strict legata de calitate si de cerintele consumatorilor. Sa fie oare acest protectionism- care vine, paradoxal, pe fundalul emigrarii din ce in ce mai crescute a cetatenilor Republicii Federale si a lipsei de specialisti in multe domenii- semnul temerii germanilor fata de alti europeni mai bine pregatiti profesional? Pe de alta parte, imigrantii au toate sansele sa fie mai tineri la momentul terminarii studiilor, in contextul in care in Germania, sistemul invatamantului superior permite prelungirea studiilor chiar si la 8-10 ani.

Fundatia Bertelsmann, alaturi de proiectul "Anul European al Dialogului Cultural" doresc sa sublinieze tocmai succesul si avantajele pe care le poate aduce diversitatea culturala in cadrul companiilor. Jan Figel, Comisionarul European pentru Educatie, Cultura si Multilingvism, a declarat la Berlin ca Uniunea Europeana extinsa la 27 de state membre este "mai europena".

"Pentru cei care stiu, care sunt educati, globalizarea este o oportunitete, iar pentru cei carora nu le pasa, sau care nu sunt informati, ea poate sa reprezinte o amenintare. Trebuie sa intelegem ca Europa poate sa contribuie la o lume care sa functioneze pe baza unor legi, mai degraba decat prin putere. Speram in acelasi timp sa ne shimbam atitudinea: de la lamentarile multi-culti, la construirea relatiilor interculturale."

Studiul demonstreaza ca firmele care s-au preocupat de menagementul multicultural, au dobandit succese econimice deosebite. Angajatii cu un anumit background cultural pot sa fie inovativi in ceea ce priveste serviciile carte clientii de aceeasi nationalitate. Un exemplu in acest sens este un angajat de la E-Plus, care a adus pe piata prima marca de telefoane mobile speciala pentru etnicii turci.

Potentialul atragerii clientilor din aceeasi etnie si informatiile specifice pe care angajatii straini le pot oferi in cazul extinderii comapaniilor pe pietele straine sunt alte avantaje de neignorat.

Concluzia e ca germanii trebuie sa inteleaga globalizarea si consecintele ei, ca pe o oportunitate, asa cum au facut americanii de pilda, dar nu numai, cazuri care s-au dovedit a fi povesti de succes.