1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Greşeli de strategie în combaterea inundaţiilor

Alois Berger / Alina Kühnel12 iunie 2013

1997, 2002, 2013. Catastrofele naturale s-au tot repetat în Germania. La ce concluzii au ajuns politicienii? Şi de ce strategiile de combatere a inundaţiilor eşuează mai mereu?

https://p.dw.com/p/18oDA
Imagine: picture-alliance/dpa

În amont de Elba, în Saxonia, aproape de Dresda, încep lucrările de reamenajare.În josul râului, dincolo de Wittenberge, în Brandenburg, oamenii aşteaptă, dat fiind că apele nu au atins cotele maxime estimate.  Aşteaptă şi speră ca de data aceasta pagubele să nu fie atât de mari, ca în 2002, pentru că acum digurile au fost mai atent ridicate.

Catastrofele naturale nu pot fi coordonate, afirmă Jürgen Stamm, profesor de hidrologie, la Universitatea Tehnică din Dresda. Dar efectele pot fi controlate. Cu bani, cu voinţă politică.

1000 de măsuri, indundaţiile continuă

Profesorului Stamm nu îiu plac polemicile. El ia act de tot ce s-a făcut de la ultima mare indundaţie: "După 2002, în Saxonia s-au elaborat 47 de planuri de combatere a inundaţiillor, cu peste 1000 de măsuri."  Unele diguri au fost consolidate, altele mutate, pentru ca apele să se poate extindă mai mult în cazul depăşirii cotelor de alarmă. Au fost relocate poduri, construite bazine de colectare şi deversare. Peste 1,3 miliarde de euro s-au investit de atunci încoace în măsurile de protecţie împotriva inundaţiilor. Şi totuşi, oraşul Grimma a fost mereu inundat, apele au ajuns până în centrul Dresdei, şi chiar şi în metropola Magdeburg din Saxonia-Anhalt 23.000 de locuitori au fost evacuaţi.

Expertul în hidrotehnică nu doreşte să minimalizeze eforturile din ultimii 11 ani. Din contră: "faptul că Magdeburgul se confruntă acum cu puhoaiele de apă, este de fapt, rezultat al succeselor din Saxonia". Tocmai pentru că la Dresda apa a rămas majoritar în albele râului, ea nu a mai putut fi oprită mai jos şi a depăşit cotele de inundaţii la Magdeburg.

Funcţia de absorbţie a terenurilor

Protecţia împotriva inundaţiilor revine landurilor federale, care pot coopera, dar care nu au nici o strategie comună de prevenire a catastrofelor cauzate de ape. Winfried Lücking, specialist în combaterea inundaţiilor în cadrul Organizaţiei pentru Protecţia Mediului şi a Naturii (BUND), povesteşte cu plăcere despre situaţia râului Elba în zona Wittenberge: "În partea estică avem digurile ridicate de landul Brandenburg, care sunt cu 80 de cm mai înalte decât cxele din vest, construite de autorităţile din Saxonia-Anhalt. Vă puteţi imagina în ce direcţie se îndreaptă apele."

Guvernul federal din Berlin ar trebui să preia coordonarea planurilor, este de părere expertul Lücking, "pentru a compensa erorile la nivel de land". El consideră că principala problemă este gândirea pe termen scurt pe care o preferă politicienii locali. În locul îngrădirii cursului apelor, ar trebui mutate digurile şi extinse zonele inundabile. Extinderea construcţiilor până în apropiere de malurile apelor trebuie stopată, în paralel cu revenirea la protecţia mediului. "Funcţia de absorbţie a pământului trebuie luată serios în calcul". 

Nu costurile sunt problema, ci acceptanţa

Expertul Jürgen Stamm critică şi el divizarea responsabilităţilor, dar este ceva mai rezervat. Constituţia prevede că principalul responsabil pentru strategia anti-inundaţii este guvernul de land, iar politicienii vor respecta întocmai litera legii. 

Dar nici el nu consideră că situaţia este acceptabilă. Multe zone de inundare controlată nu au fost amenajate din pur egoism. O asemenea zonă înghite teren folosibil şi periclitează pivniţele imobilelor din apropiere. De beneficii s-ar bucura doar locuitorii din avalul râului. De ce să se angajeze un guvern de land într-un proiect care aduce dezavantaje propriului electorat şi de care ar profita locuitorii din landul vecin? "Se discută îndelung", reclamă expertul, dar rezultatele se lasă aşteptate.

Dar Stamm nu este de părere că doar politicienii sunt vinovaţi. Pe cât de dramatică este astăzi situaţia din zona Elbei, de exemplu, "după inundaţii majoritatea oamenilor uită repede, iar acceptanţa pentru măsurile de combatere a inundaţiilor scade vizibil în anii următori". Măsurile afectează vizibilitatea, distrug peisajul şi inundă pivniţele. Nu atât de des invocatele costuri sunt problematice, în viziunea profesorului, ci mai degrabă disponibilitatea redusă a populaţiei de a accepta şi dezavantajele unei strategii totuşi  necesare.

În Grimma, unul din cele mai afectate oraşe din Saxonia, catastrofa ar fi putut avea dimensiuni reduse, dacă planul elaborat în 2002 ar fi fost aplicat în totalitatea lui. Dar o iniţiativă cetăţenească a blocat mare parte din proiecte. Situaţia este asemănătoare şi în Radebeul, unde vecinii se ceartă de mai mulţi ani pe tema unui dig, care ar fi util, dar nu neapărat şi frumos: "unii sunt în favoarea protecţiei, dar ceilalţi cred că o inundaţie de asemenea dimensiuni are loc o dată într-un secol."

 LINK: http://www.dw.de/dw/article/0,,16874784,00.html