1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Grecia: bănci salvate, miliarde pierdute

Jannis Papadimitriou/os5 decembrie 2015

Recapitalizarea băncilor elene s-a realizat, dar are efecte secundare: pierderi de miliarde de euro pentru contribuabili și dubii privind proprietarii băncilor.

https://p.dw.com/p/1HHQ6
Imagine: Getty Images/M. Bicanski

O afirmație recentă a ministrului grec de Finanțe Eukleid Tsakalotos pe marginea salvării băncilor va intra probabil în analele crizei datoriilor: "Suntem victimele propriului nostru succes", a spus șeful vistieriei elene în noiembrie, la finalul unei reuniuni a miniștrilor de Finanțe din zona euro. A vrut să spună că, datorită cererii sporite de acțiuni bancare, băncile au reușit mai devreme decât estimau și cu mai puțin ajutor de la stat să își refacă capitalul.

Dar salvarea grăbită a băncilor are problemele ei: pentru a atrage cât mai repede cât mai mulți investitori, acțiunile au fost divizate și vândute la prețuri mult mai mici. Dacă la ultima recapitalizare de acum doi ani, fondul de salvare finanțat de plătitorii de taxe și impozite HFSF plătea 4,29 euro pentru un certificat de participare la National Bank of Greece, de data aceasta investitorii privați au avut de achitat doar doi cenți pe acțiune.

Pe scurt: 100 de acțiuni noi la prețul unei acțiuni vechi. Acțiunile bancare deținute de fondul public HFSF pierd astfel semnificativ din valoare.

Pierderi de miliarde pentru stat

"Statul și contribuabilii pierd astfel 30 de miliarde de euro", scrie revoltat săptămânalul To Vima. Ziarul notează că o acțiune similară cu pierderi comparabile a fost operată în 2013 în sistemul bancar din Cipru, cu deosebirea majoră că acolo cei care au suportat pierderile și au ajutat la refacerea băncilor au fost chiar clienții acestora, și nu cetățenii plătitori de impozite, cum se întâmplă acum în Grecia.

Kostas Stoupas, economist și analist pentru portalul Capital.gr, explică în dialog cu DW: "Cu 7 miliarde de euro, investitorii privați au putut achiziționa în câteva zile aproape două treimi din acțiunile bancare disponibile pe piață. Asta după ce atât statul, cât și alți investitori privați plasaseră în jur de 37 de miliarde de euro la recapitalizările anterioare, bani care acum sunt practic pierduți."

Fără alternativă

Stoupas subliniază pe de altă parte că nu exista alternativă la această manevră. El dă vina pentru această situație pe instabilitatea politică de la Atena, unde în 2015 au avut loc în două rânduri alegeri generale.

Sigur că guvernul elen respinge această acuzație și nu admite că ultima recapitalizare ar fi urmarea directă a instabilității din țară. Aceasta ar fi fost necesară deoarece rundele anterioare nu ar fi fost suficiente. Cu alte cuvinte: vinovați sunt guvernanții anteriori - conservatorii și socialiștii.

Tensiuni politice

Opoziția este revoltată de modul în care au fost salvate acum băncile, pe de o parte din cauză pierderilor de fonduri publice, pe de altă parte pentru că băncile elene au căzut pradă speculatorilor străini.

Deputatul social-democrat Miltos Kyrkos a explicat pentru DW: "După recapitalizarea din 2013 a băncilor cu bani publici, statul a menținut o participație de 80% la toate institutele bancare. Acum băgăm alte miliarde, dar pierdem și controlul asupra sistemului bancar. Ca și cum nu ar fi de ajuns, băncile noastre ajung acum la cheremul fondurilor de investiții, adică tocmai acelea pe care actualii guvernanți de stânga le criticau masiv anterior."

Și deputata liberală și fostră ministră de Externe Dora Bakoyannis critică faptul că statul a ajuns de la o cotă de 25 de miliarde de euro la bănci la un minim de 500 de milioane. Ea este nemulțumită și de ceea ce a numit dezelenizarea băncilor.

Economistul Kostas Stoupas nu dă prea mulți bani pe această retorică naționalistă. "Firmele sunt oricum active pe plan internațional în actuala economie globală, interconectată. Nu este decisivă originea capitalului, ci întrebarea dacă investitorii respectă legile în vigoare", explică analistul.

Bursa, în scădere

Salvarea controversată a băncilor afectează negativ și așa greu-încercata bursă de la Atena. Acțiunile bancare vor fi retranzacționate de abia din 14 decembrie, probabil la prețuri de nimic.

Deja acționarii au suferit pierderi importante, în unele zile acțiunile bancare scăzând și cu 30%. Analistul Kostas Stoupas spune că așa ceva era de așteptat. "Mulți vechi acționari încearcă să scape de aceste active la prețuri decente până când pe piață vor intra noii acționari, cu pachetele lor obținute la preț de discount. De aceea scade indexul acțiunilor bancare iar eu cred că încă mai este destul potențial de scădere.‟