1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Grecia: Liniştea de după furtună

28 ianuarie 2019

Litigiul privind denumirea Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei a fost în sfârşit soluţionat oficial prin ratificarea controversatului acord de la Prespes. Florian Schmitz cu impresii din Salonic. 

https://p.dw.com/p/3CIc9
Monumentul închinat lui Alexandru cel Mare pe faleza din Salonic
Monumentul închinat lui Alexandru cel Mare pe faleza din SalonicImagine: Getty Images/AFP/S. Mitrolidis

De vineri situaţia s-a clarificat. Cu o slabă majoritate, Parlamentul de la Atena a ratificat acordul semnat în localitatea Prespes din nordul Greciei, care prevede ca ţara vecină să poarte numele Republica Macedoniei de Nord, punând astfel capăt unei dispute aprinse de aproape trei decenii. În îndepărtata Atenă chestiunea joacă un rol oarecum marginal. Nu aceeaşi este şi stuaţia la Salonic, capitala regiunii elene Macedonia. Aici oamenii reacţionează mai degrabă emoţional. 

O vânzătoarea dintr-un magazin cu produse bio din centrul oraşului apreciază legat de această decizie istorică: "Cumva trebuia găsită o soluţie". Cu toate acestea, nu este mulţumită de rezultat, pentru că republica vecină poartă touşi numele Macedonia. Dar, mai spune ea, "asta e, viaţa merge înainte". Magazinul ei e bine frecventat de turişti. În weekend vin mulţi să cumpere produse greceşti de calitate - şi oameni din ţara învecinată. Nimic nu se va schimba.

Griechisch - Mazedonische Grenze
La frontiera greco-macedoneanăImagine: picture-alliance/dpa/M. Kappeler

Revenirea la viaţa de zi cu zi

Frontierea dintre Grecia şi fosta republică iugoslavă e situată la o distanţă de aproximativ 40 de minute de Salonic, unde pot fi întâlniţi mulţi turişti din ţara vecină, dorinici de plajă sau de o vizită la sfârşitul săptămânii. 

Şi numeroasele mici universităţi particulare sunt pline de studenţi din Republica Macedoniei de Nord. Comerţul dintre cele două ţări este înfloritor. Companii elene, cum ar fi cea de jucării Jumbo sau lanţul de magazine fast food Goodys, au deschis deja demult filiale dincolo de graniţă. Grecii trec frontiera şi pentru a achiziţiona benzină mai ieftină, pentru tratamente stomatologice sau jocuri la cazino.  

Dar între realitatea cotidiană şi percepţia publică e o mare diferenţă. Naţionalismul şi patriotismul înflăcărat domină dezbaterea - şi adesea şi confruntările dintre oamenii din partea elenă şi cea slavă a Macedoniei. Şi până la urmă se ajunge în discuţii inevitabil la Alexandru cel Mare. 

Un bărbat din Pella, sat situat nu departe de Salonic, este pur şi simplu indignat de compromisul la care s-a ajuns. Pella fusese în antichitate capitala regatului Macedoniei, de unde şi-a pornit Alexandru Macedon campaniile de cucerire. "Aici totul este scris în limba greacă. Nimeni din ţara vecină din nord nu poate citi nici măcar un cuvânt", explică bărbatul din Pella. În opinia sa denumirea Macedonia nu este negociabilă. "Ei sunt slavi. Ar fi trebuit să-şi spună vardari", adaugă el furios, făcând aluzie la râul Vardar. O soluţie pentru care pledează mai ales grecii conservator-naţionalişti.  

Griechenland Debatte zu Nord Mazedonien Protest vor dem Parlament
Proteste în faţa Parlamentului de la Atena contra acordului istoric, desfăşurate pe 24 ianuarie 2019Imagine: Reuters/C. Baltas

Naţionalism zgomotos

Disputa pe tema numelui a amplificat glasurile naţionaliste. Masiva demostraţie desfăşurată duminica trecută la Atena a fost o nouă dovadă a faptului că mai ales mişcarea de dreapta din Grecia a luat amploare în contextul acordului de la Prespes. Presa a relatat vineri despre cearta dintre un macedonean şi doi greci. Aceştia din urmă au furat numărul macedonean de înmatriculare al automobilului celui dintâi, aflat în drum spre frontieră. La Salonic, necunoscuţi au vandalizat memorialul închinat victimelor evreieşti din oraş. Deja de mai multe luni au loc în mod regulat mici marşuri ale unor grupări de dreapta, dispuse la violenţă, care califică drept act de trădare înţelegerea încheiată cu vecinii.  

Cei mai mulţi oameni, însă, nu acordă prea mare atenţie unor astfel de manifestări. De teamă de atacuri şi violenţe, puţini iau poziţie în public legat de acordul în cauză. "Nu avem oare alte probleme de rezolvat?", întreabă o tânără studentă din Salonic, sătulă de discuţiile interminabile pe această temă. "Suntem confruntaţi cu serioase probleme economice. Multe regiuni din lume sunt afectate de război. Schimbările climatice se fac simţite", explică ea, adăugând că celor mai mulţi le e pur şi simplu indiferent dacă republica vecină se numeşte Macedonia sau nu. 

Consecinţe pentru scruitnul din toamnă

Pentru premierul elen Alexis Tsipras acordul istoric reprezintă un succes de politică externă. După destrămarea alianţei cu formaţiunea conservatoare de dreapta Anel, Tsipras a depins de voturi din partea opoziţiei. Partidul neoliberal Potami l-a susţinut. "Macedonia elenă nu are de ce se teme", a subliniat preşedintele formaţiunii, Stavros Theodorakis, după votul din Parlamentul de la Atena. Legislativul, a mai spus el, a luat o decizie care sprijină interesele Greciei şi conferă stabilitate regiunii. 

Liderul opoziţiei, Kyriakos Mitsotakis, a vorbit despre o zi dificilă pentru Grecia. "Voi încerca din răsputeri să diminuez consecinţele negative ale acordului", a declarat el, apreciind că premierul a acţionat împotriva voinţei poporului recunoscând identitatea şi limba macedoneană a locuitorilor ţării vecine. 

Grecii sunt chemaţi în octombrie la urne. Cel târziu atunci se va vedea ce preţ va avea de plătit Tsipras pentru înţelegerea istorică încheiată. Pe străzile din Salonic viaţa şi-a reluat cursul. Cu toţii aşteaptă trecerea iernii. După aceea vor reveni în număr mare turiştii. De unde, în definitiv, nici nu contează. 

Florian Schmitz corespondent DW la Salonic
Florian Schmitz Relatează din Grecia și de la granița de est a UE. Teme: migrație, minorități, protecția mediului.