Gunther Krichbaum: „E curios să vedem cum va coborî Rusia din copacul în care s-a căţărat”

Domnule Krichbaum, în luna iunie 2008, Parlamentul german, Bundestagul, a adoptat o rezoluţie pentru sprijinirea integrării europene a Republicii Moldova. Această rezoluţie a fost primită aici, la Chişinău, cu bucurie, dar, totodată, moldovenii aşteaptă acum paşi concreţi în drumul lor spre Uniunea Europeană. În ce ar consta acest sprijin, în ce ar consta susţinerea concretă a Republicii Moldova?

Pentru noi, în Parlamentul german este foarte important să sprijinim integrarea Republicii Moldova în UE şi de aceea am vrut să semnalăm prin această rezoluţie că Republica Moldova poate conta pe sprijinul nostru. Desigur aveţi dreptate – acest sprijin trebuie să devină concret, ceea ce înseamnă că avem, de pildă, nevoie de cât mai multe parteneriate între oraşele din ţările noastre, respectiv din Republica Federală Germania şi Republica Moldova. Există un început în domeniul parteneriatului sportiv, există posibilitatea intensificării colaborării în plan universitar, trebuie să oferim tinerilor studenţi de aici burse care să le permită să studieze în Germania. Aceste burse sunt susţinute şi prin fundaţiile germane cum ar fi Fundaţia „Konrad Adenauer”. Europa poate reuşi doar în cazul unor relaţii foarte bune între cetăţenii ei. Aici mai e nevoie de multe impulsuri şi mi-aş dori ca Republica Moldova să dezvolte turismul, pentru că atunci când vin turiştii în ţară şi se întorc cu o imagine pozitivă la ei acasă – ei devin purtătorii unor mesaje pozitive.

Consideraţi importantă, în acest context, prezenţa mediilor de informare europene şi contribuţia lor la apropierea Moldovei de Europa, la apropierea Europei de Moldova?

Fără îndoială, aceasta este convingerea mea. Am aflat cu regret că, de exemplu, că BBC şi-a încetat programul în limba română. Cu atât mai important este acum ca oamenii de aici să continue să primească informaţii obiective, fără culoare politică, din şi despre Europa. Cum altfel şi-ar putea face o imagine despre Europa dacă noi nu le-am oferi aceste informaţii. Mai ales în situaţia în care oamenii nu au întotdeuna posibilitatea de a-şi crea o imagine proprie călătorind cu maşina sau cu avionul prin Europa. De aceea mediilor de informare le revine o importanţă centrală.

Republica Moldova mai are, însă, câteva probleme de rezolvat. Pe de o parte este vorba despre conflictul îngheţat în regiunea separatistă transnistreană, pe de altă parte mai există şi regiunea autonomă Găgăuzia care a recunoscut politic, alături de Rusia şi Nicaragua, independenţa Osetiei de Sud şi Abhaziei. În ce măsură credeţi că aceste două probleme pot constitui obstacole în calea integrării europene a Moldovei?

Desigur, multe evoluţii sunt influenţate de Rusia, dar, evident, nu toate. Rusia a fost obligată să înveţe de pe urma conflictului din Georgia că, recunoscând Osetia de Sud şi Abhazia a comis o greşeală majoră, pentru că state prietene cum sunt cele din Grupul de la Shanghai (China şi altele), nu au urmat exemplul Rusiei. E curios să vedem cum va coborî Rusia din copacul în care s-a căţărat. V-aţi referit la aşa-numitul guvern transnistrean care a sperat că va fi recunoscută şi Transnistria după acelaşi model. Acest lucru nu s-a întâmplat şi cred că nu nu se va întâmpla pe viitor. Dimpotrivă, cred că avem posibilităţi bune de a rezolva conflictul transnistrean. E îmbucurător faptul că tratativele în formatul 5+2 vor continua în octombrie. Există premise în cadrul organizaţiei GUAM (Georgia, Ucraina, Azerbaidjan şi Republica Moldova) care, în accepţia Republicii Moldova, ar trebui să se focuseze doar asupra aspectelor economice. Cred că există şi aici un potenţial care poate fi exploatat... Cu alte cuvinte, formatele politice existente permit rezolvarea problemelor. Şi ar mai fi ceva: 3 octombrie este Ziua Unităţii Germane. Cine ar fi crezut în urmă cu 20 de ani că astăzi am putea sărbători această zi într-o Germanie reunificată, într-o Europă reunificată. Germania nu va uita niciodată acţiunile statelor est-europene care au făcut posibilă reunificarea. Mă refer, de pildă, la Polonia cu sindicatul liber „Solidarnosc” sau la Ungaria, care a tăiat cortina de fier cu cleştele în adevăratul sens al cuvântului. Unitatea nu poate fi înfăptuită decât împreună. Unitatea europeană este posibilă. Eu cred că şi reunificarea cu Transnistria este posibilă.