Holocaustul conjugat la trecut, prezent şi viitor

Este primul monument comemorativ german de amploare consacrat memoriei milioanelor de evrei europeni asasinaţi de nazişti şi de aliaţii lor în numele Germaniei şi a unei imaginare superiorităţi rasiale nemţeşti. Die Welt se foloseşte de prilej spre a reliefa că dificultatea confruntării germanilor cu propriul lor trecut s-a reflectat în interminabilele discuţii privind sensul unor astfel de monumente, care au precedat festivitatea de predare provizorie, derulată ieri. Monumentul, a cărui imagine ocupă spaţii largi, între altele pe prima pagină a ziarului din capitala Germaniei, a fost conceput de arhitectul american Peter Eisenmann ca un câmp de stele. E, în esenţă, un labirint de pilaştri de beton ocupând o zonă vastă în apropierea Porţii Brandenburg din inima Berlinului, la doar câţiva metri de locul în care naziştii adoptaseră cândva decizia de a trece la aşa-numita ”soluţie finală”, desemnînd eufemistic exterminarea tuturor evreilor. Braunschweiger Zeitung consideră memorialul ”o pată sumbră pe fizionomia Berlinului”, corespunzând întunecatei pete maculînd mentalitatea poporului, din care a izvorât cea mai mare crimă din istoria umanităţii civilizate: asasinarea a 6 milioane de oameni doar pentru că erau evrei”. Ca atare, potrivit ziarului, monumentul e cât se poate de potrivit spre a permite confruntarea cu enormitatea Crimei. Die Welt salută de asemenea edificarea monumentului, evidenţiindu-i caracterul de avertisment adresat chiar germanilor: ”fiindcă demenţa rasistă nu trebuie să se mai repete niciodată”. Ziarul prevede în context eventualitatea pângăririi lui de către neonazişti, şi cere ”democraţilor să se pregătească să-l apere constituindu-se în zidul său protector”.

Câtă stringenţă şi actualitate rezidă în asemenea avertismente reiese din indignatele comentarii dedicate celui mai sinistru atentat antisemit săvârşit în ultimele luni în Franţa. Un grup de tineri magrebini înarmaţi cu cuţite au atacat recent, în metroul parizian, o tânără mamă şi pe pruncul ei, crezînd că agresează o evreică. In tăcerea vinovată a pasagerilor, care s-au ferit să intervină, i s-au sfâşiat femeii hainele, i s-a mânjit trupul cu zvastici, iar căruciorul în care se afla copilul a fost răsturnat cu o lovitură de picior. Le Monde de la Paris îşi manifestă oroarea între altele faţă de civismul deranjat al francezilor, reliefînd că vorbele frumoase despre combaterea rasismului şi antisemitismului nu sunt de fel de ajuns, şi că în lupta împotriva exremiştilor de dreapta şi a islamiştilor angrenaţi în acte de violenţă dictate de ura lor faţă de evrei societatea franceză se află într-o ”luptă contra cronometru”. Ziarul reclamă fermitatea sporită a miniştrilor de interne şi al justiţiei.

Presa apuseană mai consacră ample spaţii eventualităţii amânării alegerilor americane în cazul producerii unui atentat terorist de proporţii înaintea alegerilor prezidenţiale, astfel încât scrutinul să nu fie denaturat. Berliner Zeitung şi austriacul Der Standard consideră aceste reflecţii pernicioase, întrucât le-ar atribui teroriştilor un drept decizionar în politica americană şi simultan şansa de a şantaja democraţia, conferindu-le astfel victoria scontată de Al Quaida.

Ziarul belgian de Standaard evidenţiază carenţele majore ale activităţii serviciilor secrete apusene înaintea războiului din Irak, în timp ce ziarul spaniol ABC recomandă ca UE să adopte o atitudine net mai dură faţă de regimul sudanez spre a pune capăt epurărilor etnice şi crimelor în masă comise de miliţiile arabe în Darfur. Tagesanzeiger din Elveţia deplânge dezinteresul manifestat de ţările europene faţă de soarta refugiaţilor şi nu doar a celor din Sudan pescuiţi în Mediterana. In ce priveşte lupta antiteroristă a israelienilor, Jerusalem Post semnalează amenda usturătoare, de 116 milioane de dolari la care justiţia americană a condamnat autoritatea palestiniană şi OEP-ul condus de Yasser Arafat pentru asasinarea pe malul apusean al Iordanului a unui cuplu american, în 1996, de către teroriştii grupului islamist palestinian Hamas. Devenind costisitor, terorismul ar putea fi frânat chiar şi de către persoane particulare, precum membrii familiei victimizate care s-a adresat justiţiei americane, sugerează articolul citat.

Editorialiştii mai comentează tentativele formării unui guvern de uniune naţională la Ierusalim. Ziarul suedez Svenska Dagbladet din Stockholm analizează în context şi recentul verdict al Curţii Internaţionale de Justiţie, care a calificat bariera de securitate israeliană drept ilegală. In ziar citim: ” Un zid poate fi demolat, o barieră de protecţie demontată. Dar vieţile omeneşti pierdute nu se mai pot recupera. Or, partea nordică a barierei, deja completată, a redus cu 90 la sută numărul atentatelor teroriste din zonă. Ca atare, zidul şi-a îndeplinit scopul, salvând vieţi omeneşti. Evident, trebuie luate în considerare şi dificultăţile survenite în viaţa palestinienilor. Dar împotriva sentinţei unilaterale şi ostile adopte de Curtea Internaţională de la Haga contra barierei, avem datoria de a proteja dreptul statului evreu de a se apăra de terorişti”. Să mai adăugăm oare acestui comentariu evidenţa faptului că mărturisita năzuinţă a acestor terorişti este reeditarea şi desăvârşirea Holocaustului?