Holocaustul, prea puțin cunoscut dar des trivializat

Pandemia de COVID-19 a dus la trivializări ale Holocaustului din partea celor ce contestă restricțiile impuse de situația sanitară. Iar mesajul antisemit și negaționist a reapărut în Parlamentul României, odată cu intrarea AUR, ai cărui membri adoptă fățiș discursuri antisemite. De altfel, partidul încurajează comportamentele șovine și xenofobe, canalizând frustrări și energii ultranaționaliste și iliberale.

Cel mai recent raport de monitorizare al Institutului Național pentru Studierea Holocaustului Elie Wiesel arată că, în ultimul an, incidentele antisemite au cunoscut o intensificare. Este o analiză a evoluției din perioada mai 2020 - aprilie 2021 a discursului instigator la ură din mediul online și a manifestărilor cu caracter antisemit.

Au fost lansate, în spațiul public românesc, numeroase comparații între măsurile de exterminare a evreilor, în timpul regimului nazist, pe de o parte, și, pe de alta, purtarea măștii sau campania de vaccinare. Tot în contextul pandemiei au existat publicații care au promovat teorii ale conspirației: „evreii conduc lumea și se află în spatele campaniilor de vaccinare”. La mitingurile coronascepticilor și a antivacciniștilor au fost lansate parafraze ale unor mesaje din perioada nazistă („Vakcin macht frei”, de exemplu) și diverse sloganuri („Nu uita, domnule Fritz, Timișoara nu-i Auschwitz”).

Internetul abundă, mai ales la umbra unor site-uri neasumate public dar și sub semnături ale unor personaje care și-au făcut un titlu de glorie din mesajele negaționiste, de scrieri fasciste și antisemite (de exemplu: „Holocaustul este un cașcaval uriaș”, „Chestiunea jidănească”, „Planul diabolic: ocuparea României de către evrei”, „Iudeo-bolșevism” sau „masoreți marxiști”).

Actele de vandalism și agresiune verbală continuă să se manifeste cu premeditare, una dintre victime fiind actrița Maia Morgenstern și Teatrul Evreiesc de Stat. Chiar dacă este un episod singular, modul în care s-a încercat minimizarea atacului antisemit impune atât comunității evreiești cât și societății românești o abordare mai atentă a problematicii Holocaustului, cu atât mai mult cu cât personaje cu influență media precum Ion Cristoiu sau Cozmin Gușă au acuzat-o pe artistă că s-ar fi aliat unor forțe obscure care vor să discrediteze România, observă autorii raportului.

Statul român pare a-și consolida instrumentele și manifestă voința de a stopa derapajele. Însă aplicarea legislației care interzice organizaţii, simboluri şi fapte cu caracter fascist sau legionar pare în continuare facultativă, inclusiv pentru instanțele de judecată. La fel şi promovarea cultului persoanelor vinovate de crime de război: există încă administrații locale care inaugurează busturi și refuză să schimbe denumiri de străzi. Există, în acest moment, în România 45 de monumente și denumiri de străzi care glorifică făptași și responsabili cu Holocaustul, susținători ai nazismului și membri ai regimului fascist-legionar.

Raportul amintește de vandalizarea unei sinagogi și a unui cimitir evreiesc într-un interval de doar o lună, la Orăștie și Ploiești, dar subliniază și discursul rasist sau instigator la ură al unor persoane cu rol cheie în educație. De altfel, sursele folosite pentru educație sunt de cele mai multe ori lacunare în privința Holocaustului, de la omisiuni categorice sau distorsionate până la negaționism prin defectare, adică îndepărtarea oricărei vinovății de la responsabili români.