Idealurile Generaţiei Y

"´68", "Baby-Boom" sau "Golf" - începând din anii 90, demografii şi autorii au început să dea denumiri generaţiior născute într-o anumită perioadă. Specifice Generaţiei ´68 sunt revoluţia sexuală şi protestele studenţeşti, iar Generaţia Baby-Boom se referă la perioada cu un număr mare de naşteri. Germanii care în ziua de azi au între 40 şi 50 de ani fac parte din generaţia Golf, denumită după cunoscuta marcă VW.

Germanul care şi-a trăit tinereţea în anii 90 aparţine Generaţiei X, numită după un roman ai cărui protagonişti erau critici ai consumului. Iar cei care în prezent au vârste între 20 şi 30 de ani, fac parte din Generaţia Y.

Dorinţa de timp liber

"Generaţia Y se deosebeşte fundamental de cele anterioare", afirmă Jutta Rump de la Institutul pentru Managementul Resurselor Umane din Ludwigshafen. În timp ce germanii care acum au între 50 şi 60 de ani (Generaţia Baby-Boom) pun preţ pe ierarhie, structuri bine definite şi siguranţa muncii, Generaţia Y nu ţine cont de aceste aspecte ci e orientată, mai degrabă, către meserii interesante ce pot fi făcute cu plăcere, dar care asigură şi un venit îndestulător.

Mulţi reprezentanţi ai noii generaţii au studii superioare. Conform unui raport al Ministerului Educaţiei, numărul tinerilor înscrişi la studii aproape s-a dublat în ultimele două decenii. Pe piaţa muncii, actualele transformări demografice vin în avantajul tinerilor candidaţi: concurenţa e mult mai mică aşa încât aceştia îşi permit să formuleze pretenţii încă de la interviul de angajare.

Generaţia Y nu pune accentul pe carieră. În schimb, timpul alocat prietenilor şi familiei e foarte important, reiese dintr-un sondaj efectuat pe 320.000 de absolvenţi de facultate. Tendinţa se constată în întreaga Europă, nu numai în Germania. În ciuda crizei şi a situaţiei financiare dificile, tinerii şi-ar dori să petreacă mai puţin timp muncind. În orice caz, profesia exercitată ar trebui să le permită şi o dezvoltare individuală cât mai armonioasă, conchid autorii studiului.

Nu, epuizării prin muncă

Atât marile companii cât şi firmele mici au învăţat, între timp, să vină în întâmpinarea acestor doleanţe prin extinderea ofertei pentru angajaţi de la spaţii destinate îngrijirii copiilor, la săli de fitness sau centre de recreere amenajate chiar în interiorul firmelor.

Aproape toţi reprezentanţii Generaţiei Y au trăit, mai mult sau mai puţin, aceeaşi experienţă: şi-au văzut părinţii muncind pe brânci şi ştiu că prea mult efort, îmbolnăveşte. Pentru ei, rutina şi epuizarea sunt factorii negativi care strică echilibrul între muncă şi viaţa personală.

"De fapt, în cazul Generaţiei Y, termenul Work-Life Balance nici nu intră în discuţie fiindcă, vedeţi dumneavoastră, mai întâi este menţionat cuvântul muncă. Or, Generaţia Y, exact asta nu-şi doreşte", conchide Ralf Overbeck, specialist în evoluţia generaţiilor.