Ilia Troianov şi Bulgaria post-comunistă

Premiul pentru literatură al Berlinului, dotat cu 30.000 de euro, i-a fost acordat în 2005 scriitoarei originare din Banat Herta Müller.

Romanul cel mai cunoscut al lui Troianov se numeşte „Colecţionarul de lumi”, publicat în 2006, pentru care autorul a fost distins cu premiul târgului de carte de la Leipzig. Roumina Taslakowa a stat de vorbă cu scriitorul despre poziţia sa faţă de căderea Cortinei de fier şi dezvoltarea politică a ţării sale natale.

Până în prezent, Ilia Troianov a scris deja 13 cărţi pentru care a fost răsplătit cu 11 premii pentru literatură. Autorul preferă să scrie în limba germană, fiind de părere că această limbă pe care o caracterizează drept „mistică, densă şi senzuală, dar în acelaşi timp şi exactă” dispune de o mai pronunţată flexibilitate decât engleza.

Troianov s-a născut în 1965 la Sofia şi a emigrat împreună cu familia sa în Germania în anul 1971. Ulterior a locuit în Kenia, India şi Africa de Sud, unde s-a convertit la credinţa musulmană.

"Colecţionar de lumi" şi pelerin european la Mecca

În romanul său de succes „Colecţionarul de lumi” apărut în 2006, autorul evocă figura strălucitoare a ofiţerului britanic Richard Burton, un celebru etnolog, lingvist şi aventurier. La fel ca scriitorul Troianov, şi Burton era un călător între două lumi . În coloniile engleze şi în special în India a învăţat peste 15 limbi şi a fost în acelaşi timp primul european care a reuşit să ajungă la Mecca, deghizat în persan.

Şi bulgarul Troianov a călătorit la Mecca în calitate de mediator între culturi diferite. Criticii au elogiat romanul „Colecţionarul de lumi” drept descriere sensibilă şi inteligentă a confruntării dintre diferite culturi, drept pledoarie pentru mai multă înţelegere din partea europenilor pentru lumile necunoscute.

„Prin toate cărţile mele obţin multă înţelegere din partea cititorilor. Cred că am, în general, o viziune empatică asupra lumii. Desigur că nu doresc să pledez pentru înţelegere faţă de nedreptăţile existente. Misiunea unui autor este aceea de a scoate în evidenţă nedreptăţile în mod critic prin intermediul limbajului”, a precizat autorul.

Tematizarea nedreptăţilor din ţara natală

În ceea ce priveşte Bulgaria, ţara în care şi-a petrecut primii 6 ani din viaţă şi pe care o vizitează adesea, Troianov simte nevoia de a tematiza nedreptăţile pe care le observă. Autorul este de părere că în Bulgaria există în continuare prea puţine voci critice.

Realitatea bulgară a constituit un studiu de caz pentru analiza întâmplărilor de după 1989 din partea de est a Europei. Despre căderea Cortinei de fier, autorul a descris în cartea „Vremurile câinilor” următoarele fenomene:

Sumbra realitate post-comunistă

„N-a existat o schimbare politică veritabilă în 1989, dacă înţelegem prin acest termen o redistribuire a privilegiilor. În Europa de est am avut de a face doar cu o reorganizare superficială a economiei şi a societăţii, care a fost controlată de vechea nomenclatură. Clasa care deţinea puterea înainte de 1989 nu a renunţat la privilegiile ei, ci şi le-a extins. În acest context, am remarcat lipsa unei perspective critice asupra istoriei recente a Bulgariei.

Cei care sunt vinovaţi de catastrofa bulgară de după cel de-al doilea război mondial şi urmaşii lor deţin în continuare puterea. Atât în economie, cât şi în partidele politice, poziţiile de frunte sunt ocupate de foşti membri ai poliţiei politice comuniste şi ai partidului.”

Din acest motiv, poporul bulgar nu a început încă să se confrunte în mod obiectiv cu trecutul. Troianov abordează acest subiect dificil în romanele sale. „Descriu corupţia de proporţii enorme, deficienţele grave ale justiţiei, dar şi ceea ce numesc „piratizarea” economiei. După 1989 au dispărut miliarde. Procesul de transformare într-o societate capitalistă a decurs în mare măsură prin furt şi corupţie”, a declarat scriitorul.

Rezultatele sumbre ale analizei lui Troianov, care includ „piratizarea” economiei, menţinerea puterii în mâinile fostei nomenclaturi comuniste şi lipsa unei confruntări lucide cu traumele trecutului nu şi-au pierdut din valabilitate nici la 17 ani de la căderea Cortinei de fier, rămânând relevante şi în descrierea realităţii celorlalte state post-comuniste.