Imperativul momentului, stingerea incendiului bancar

În această operaţiune dramatică de salvare s-a urmărit în primul rând evitarea unui colaps al sistemului, remarcă HANDELSBLATT din Düsseldorf, care adaogă că în momentele cruciale unicul pompier salvator se dovedeşte a fi doar statul. Lecţia în vederea stabilizării băncilor şi a protejării prosperităţii cetăţenilor este după părerea lui FRANKFURTER RUNDSCHSCHAU mai puţină piaţă liberă şi mai mult control din partea statului.

Criza s-a datorat unei mentalităţi dominate de chilipir şi lăcomie atât în rândul bancherilor, politicienilor şi cetăţenilor, atrage atenţia BERLINER MORGENPOST. De mult timp se instalase din păcate un climat de ne încredere reciprocă. Legile pieţii funcţionează în democraţie însă numai dacă există încredere. Şansa crizei actuale este revenirea la virtuţile verificate şi anume cele care apără interesele tuturor.

Garanţiile anunţate în Germania de stat pentru toate economiile persoanelor private, în duminica dramatică de ieri au fost făcute în scopul restabilirii încrederii şi al evitării unui început de săptămână negru, scrie la Madrid, ziarul EL MUNDO. Această decizie drastică relevă însă şi adevărata proporţie a crizei. Până acum doar Irlanda ajunsese atât de departe şi de aceea fusese criticată tocmai de Angela Merkel, confruntată iată doar la câteva zile cu aceiaşi problemă.

La Londra THE DAILY TELEGRAPH consideră că a venit acum rândul Marii Britanii să dea cetăţenilor ei aceleaşi garanţii cum a făcut guvernul german pentru recâştigarea încrederii lor în seriozitatea sistemului bancar. Pentru DIE PRESSE Din Viena, singura grijă este acum punerea la dispoziţie a tuturor extinctoarelor pentru stingerea incendiului pustiitor. WEST DEUTSCHE ZEITUNG din Düsseldorf ştie că cei care vor trebui să plătească în final vor fi contribuabilii germani, dat fiind că un faliment al institutului din München ar periclita între sistemul bancar.

Cum se va sfârşi însă totul, se întreabă DER STANDARD, dat fiind că în SUA se aşteaptă un deficit bugetar de 10 la sută din produsul intern brut iar Europa se îndreaptă în aceiaşi direcţie. Din păcate Europa urmează acelaşi acţionism american în mod orb şi ne coordonat, periclitându-şi viitorul.

Criza financiară din SUA înseamnă şi pierderea încrederii în „modelul american” al capitalismului anglo-saxon care era cât pe ce să devină model universal, remarcă cu satisfacţie la Strassburg LES DERNIERE NOUVELLES D’ALSACE.

Pentru ziarul LA CROIX din Paris, Europa se află în faţa unui test esenţial. Dacă nu se va rezolva criza financiară, din visul Europei unite nu va rămâne prea mult. De aceea este salutar că la întâlnirea de sâmbăta trecută de la Paris, reprezentanţii celor patru state puternic dezvoltate au respins poziţiile doctrinare şi egoiste, pledând pentru o reformă completă a sistemului financiar internaţional şi pentru tragerea la răspundere a bancherilor care au eşuat în lăcomia lor.