Importanţa aderenţei la valori apusene

La Berlin, mii de oameni au fluturat duminică drapelul israelian şi au participat la o demonstraţie de protest contra diverselor forme de ostilitate anti-evreiască. Cancelarul Angela Merkel a subliniat odată în plus, cu acest prilej, că „viaţa evreiască face parte din identitatea şi cultura noastră” germană.

Pe de altă parte, face valuri mari succesul electoral fulminant repurtat în varii regiuni din estul, fost comunist, al Republicii Federale, de Alternativa pentru Germania, o formaţiune situată la dreapta CDU.

Gruparea, de sorginte liberal-conservatoare, cu puternice inflexiuni populiste, xenofobe şi pro-putiniste, a izbutit, plecând de la zero, să obţină între 10 şi 12 la sută din voturi în două scrutine şi să-i evacueze pe liberalii clasici din toate parlamentele germane.

În cauză sunt, mai nou, rezultatele alegerilor derulate duminică în landurile est-germane Brandenburg şi Turingia. În cel din urmă extrema stângă – şi ea putinistă şi kremlinofilă - s-a umflat peste măsură. Atât de mult „s-a stabilizat Partidul „Stânga”, alias PDS”, încât, după cum scrie Süddeutsche Zeitung, „liderul său regional, Ramelow, îşi face speranţe” de a accede la conducerea landului, în funcţia de premier.

În răstimp, la dreapta spectrului politic, „Alternativa pentru Germania” va trebui, după cum scrie, la Berlin, Die Welt, „să-şi revizuiască pe viitor ostilitatea faţă de moneda euro. Simultan va trebui să-şi clarifice atitudinea faţă de Rusia şi faţă de antisemiţi”, înainte de a putea aspira la alcătuirea de alianţe guvernamentale, fie şi doar regionale. Teoretic, o asemenea alianţă între CDU şi AfD ar fi posibilă în Turingia. A o încheia ar însemna însă, potrivit ziarului berlinez, „să se declanşeze o rebeliune contra Angelei Merkel şi să se inaugureze declinului puterii ei”.

O mare parte din electorat nu s-a mulţumit să le ofere pe tavă un triumf membrilor Alternativei pentru Germania, ci i-a pedepsit concomitent pe social-democraţii din Turingia, care au suferit o veritabilă alunecare de teren. După ce au refuzat, în campania electorală, să indice formaţiunea cu care ar urma să se alieze pentru a forma guvernul, social-democraţii au încasat o scădere dezastruoasă de popularitate şi cel mai rău rezultat electoral din întreaga lor istorie postbelică.

Tot în Turingia au câştigat detaşat creştin-democraţii, care s-au întărit în raport cu precedentul scrutin. În schimb, în Brandenburg s-au impus social-democraţii. Cei din urmă vor putea fie perpetua coaliţia lor cu creştin-democraţii, fie încerca o combinaţie de stânga. Chiar şi în Turingia, social-democraţii ar putea avea, paradoxal, ultimul cuvânt, deşi au fost bătuţi măr, întrucât ar putea încheia fie o coaliţie cu extrema-stângă şi ecologiştii, fie alta cu vechii lor parteneri creştin-democraţi.

În fine, multă cerneală curge, critic, pe seama prezenţei foarte sporadice la urne, în pofida reducerii la 16 ani, în landul Brandenburg, a vârstei minime a cetăţenilor cu drept de vot.

Nu mai puţin îngrijorătoare este persistenţa prejudecăţilor anti-evreieşti. „Cu atât mai salutar e faptul că, duminică, mii de oameni au răspuns chemării tuturor partidelor şi sindicatelor, ieşind în stradă spre a protesta împotriva urii contra evreilor”, notează Tageszeitung.

Ziarul elogiază clar şi fără echivoc semnalul lansat de partide şi de Angela Merkel la această manifestare de la Poarta Brandenburg, din capitala Germaniei. Dar editorialistul nu-şi ascunde „profunda nelinişte”, iscată de faptul că la demonstraţie au chemat, iniţial, reprezentanţii evreilor germani.

Reiese, după cum subliniază pe bună dreptate cotidianul de stânga berlinez, că „membrii minorităţii agresate s-au văzut ei înşişi nevoiţi să reacţioneze şi să organizeze protestul”. Mult mai bine şi mai normal ar fi fost să aibă loc „o răscoală” anti-antisemită „a tuturor oamenilor oneşti, inclusiv a liberalilor, a celor de stânga şi a imigranţilor”, regretă, în context, taz.

Excesele şi exploziile de ură antievreieşti izbucnite pe marginea altercaţiilor militare din Orientul Mijlociu au mutilat faţa mai multor ţări vesteuropene, între care, nu în ultimul rând, a Franţei. Or, dat fiind nazismul şi Holocaustul, Germania nu e, în această privinţă, o ţară ca oricare alta, relevă Die Welt.

„Dacă”, potrivit cotidianului conservator, „există o ţară în Europa care e obligată să manifeste zero toleranţă faţă de antisemitism, aceasta e Germania”. Demonstraţia de la Berlin a lansat un semnal conform căruia „se poate avea încredere în Germania, în hotărârea ei de a avea relaţii speciale cu Israelul şi de a nu mai permite antisemitismului să se aciueze în Republica Federală”.

Admiţând legitimitatea controverselor privind politica israeliană, editorialistul berlinez le cere germanilor să nu uite esenţialul. Şi-anume, că statul evreu „e singurul cap de pod occidental în estul Mediteranei”, existenţa Israelului fiind mereu pusă în pericol „tocmai pentru că furnizează orientare existenţială” celor ce împărtăşesc aderenţa la valorile apusene.