In colimator: terorismul şi capitalismul

Observatorii germani mai abordau luni, 22 septembrie şi tentativa eşuată a unor grupări europene de extremă dreapta de a organiza la Koeln un congres împotriva islamizării continentului.

Frankfurter Allgemeine Zeitung analizează avatarurile instituţiilor monetare americane din perspectiva alegerilor prezidenţiale de peste ocean. Criza a iscat „îndoieli privind funcţionarea sistemului economiei de piaţă” şi, ca atare, i-ar oferi mai multe şanse candidatului stângii, democratul Barack Obama, decât rivalului său de dreapta, republicanul McCain, crede ziarul conservator din Frankfurt.

Şi Suedwest Presse din Ulm se grăbeşte să condamne „capitalismul sălbatic” şi lipsa de control al pieţelor financiare, evocând deopotrivă zdruncinarea acestora din urmă şi a încrederii în sistemul capitalist.

Badische Zeitung din Freiburg dă glas aceloraşi temeri şi îngrijorări, cerând Germaniei să joace „un rol de frunte în depăşirea obiecţiilor anglo-saxone împotriva instituirii de instanţe de control al fluxurilor financiare”.

Totuşi, ziarul berlinez Die Welt e net mai circumspect. Cotidianul o încurajează pe Angela Merkel să reformuleze regulile jocului transatlantic, dar relevă că „tentaţia statului puternic e pe cât de populară, pe atât de riscantă”, întrucât cedarea în faţa acestei ispite „i-ar pedepsi până la urmă pe cei care nu şi-au mizat viitorul la ruletă”.

În ce priveşte victimele terorismului, Stuttgarter Zeitung constată că atentatul comis sâmbătă asupra hotelului Marriott „a lovit Pakistanul drept în inimă”. Hotelul trecea în Pakistan „drept un simbol al stilului de viaţă occidental” şi trezise ca atare ura „Al Quaidei şi acelor jihadişti din toată lumea care încearcă să răspândească prin violenţă şi teroare o versiune ultra-ortodoxă a religiei musulmane. Islamiştii”, precizează ziarul, „au transformat regiunea afgano-pakistaneză în câmpul de bătaie decisiv, urmărind ca aici să răstoarne guverne şi să umilească, vestul”. Pe „moment, strategia lor se bucură de succese în serie”, mai afirmă cotidianul din Stuttgart.

Şi Neue Zuercher Zeitung consideră că atacul asupra hotelului a vizat nu doar guvernul local, ci „indirect şi SUA, atentatul fiind în fond un apel adresat de extremiştii religioşi noului executiv democratic, pakistanez, căruia i s-a cerut pe această cale să renunţe la cooperarea cu americanii”.

Berliner Zeitung deplânge implicarea (din trecut, dacă nu şi din prezent) a serviciilor secrete pakistaneze în instruirea şi finanţarea extremiştilor.

Iar Sueddeutsche Zeitung relevă „absorbirea Pakistanului în vârtejul războiului afgan”. Cotidianul din Muenchen cere conducerii de la Islamabad să-şi recupereze urgent „controlul asupra regiunilor tribale paştune de la frontiera afgano-pakistaneză şi să-şi reinstituie nu doar suveranitatea militară, ci şi pe cea ideologică în fiefurile fundamentaliste din ţinuturile răsăritene ale ţării”.

In răstimp, „în Europa creşte numărul celor care nutresc prejudecăţi împotriva musulmanilor şi evreilor”, anunţă cotidianul berlinez Der Tagespiegel, citând un studiu american. Frankfurter Rundschau salută căderea congresului din Koeln împotriva islamizării, calificând jalnicul său eşec drept „un triumf al democraţiei. E rar ca un oraş să-şi manifeste repulsia faţă de intruşi nazişti într-un mod atât de clar”. În consecinţă, interzicerea congresului, de către poliţie „n-a făcut decât să dăuneze cauzei democraţiei”, mai afirmă acelaşi ziar. Koelnische Rundschau regretă excesele comise în cursul manifestaţiilor antinaziste de grupuri de extremă stânga. Iar Maerkische Oderzeitung critică restrângerea dreptului la întrunire al unei minorităţi, fie ea şi extremistă.