1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

In pas de melc

Petre Iancu7 iunie 2006

Cum vede Olli Rehn extinderea UE si modul în care evoluează România şi Bulgaria în drum spre integrare? Şi cît optimism iscă pachetul de concesii occidentale oferite Iranului întru aplanarea diplomatică a conflictului nuclear cu Teheranul?

https://p.dw.com/p/B111

Actualele ţări candidate la aderarea la UE avansează mai degrabă în pas de melc către aderare, decît cu viteza unui accelerat, e de părere comisarul european pentru extindere Olli Rehn, care semnează un amplu articol, pe tema lărgirii Uniunii, în ziarul conservator german Frankfurter Allgemeine Zeitung. Rehn avertizează însă că citez, „dacă am crea acestor ţări impresia că drumul pe care se găsesc e o rătăcire în pustiu ne-am eroda propriile condiţii şi ne-am încălca propriile interese strategice. Pledînd în favoarea unei Europe „funcţionale”, iar nu „geografice”, Comisarul european pentru extindere afirmă că, la Bruxelles, se iau în serios obiecţiile avansate împotriva unei prea rapide şi prea ample extinderi; că, prin reforme, va trebui asigurată capacitatea de absorbţie a Uniunii; şi că, după aderarea României şi Bulgariei va urma o pauză de mai mulţi ani, de care va trebui să se profite spre a se ameliora funcţionalitatea şi capacitatea de acţiune a UE.

Editorialiştii germani abordează azi pe larg noile propuneri avansate de occident Teheranului, în vederea aplanării conflictului iscat de ambiţiile nucleare iraniene. Mulţi observatori se arată sceptici, deşi ziarul de stînga Frankfurter Rundschau îşi exprimă „speranţa în posibilitatea depistării unei soluţionări diplomatice” a litigiului.

Maerkische Oderzeitung din Potsdam relevă însă cît de ample sunt concesiile apusene oferite fundamentaliştilor islamici. Propunerile apusene stipulează că ar urma „să se livreze regimului iranian tehnologie de vîrf, inclusiv nucleară, pentru ca mulahii să renunţe la bomba atomică. Or, tocmai posesia ei ar pune Iranul politic şi militar la adăpost de orice atac, şi mai nimic nu susţine ipoteza că preşedintele iranian Ahmadinedjad e dispus să se lipsească de acest atu”.

La fel de puţin convins de şansa unei rezolvări amiabile a conflictului e Financial Times Deutschland, care avertizează faţă „de cîntecele de sirenă intonate la Teheran”. De prea multe ori, scrie ziarul, „s-a vădit că aparenta înclinare spre compromis manifestată la Teheran n-a avut drept scop decît să determine vestul să accepte trasul de timp iranian”.

In fine Berliner Tagesspiegel scoate în evidenţă repercusiunile economice ale conflictului. „O mică ameninţare iraniană e suficientă spre a scumpi cu trei dolari preţul unui singur baril de ţiţei şi a umple visteriile” persane. Teheranul profită şi „de pe urma unei stări de spirit instabile a occidentului, spre a revendica noi şi noi concesii”. Ca atare, „Iranul îşi va acorda mult timp înainte de a replica ofertei occidentale”. Dar „ceea ce vrea Teheranul cu adevărat nu e modernizarea...pieselor de schimb pentru învechitele avioane iraniene de tip Boeing, ci îmbogăţirea uraniului”, relevă ziarul berlinez.

In plus, comentatorii abordează un recent microrecensămînt, care evidenţiază că Republica Frederală a a devenit de mult o ţară de imigraţie. Unii observatori salută buna integrare a străinilor şi aportul pe care-l aduc la relansarea economică a ţării, alţii de pildă de la Oldenburgische Volkszeitung, deplîng situaţia demografică a germanilor, „demodarea familiei clasice, a căsniciei, şi evoluţia populaţiei autohtone spre o societate lipsită de copii”.