Infecții cu VRS: Spitalele germane pentru copii la limită

Un bebeluș care tocmai a fost resuscitat și care este internat într-un spital de copii complet ocupat prelungește pentru a treia zi consecutiv așteptarea unui copil de trei ani care are urgent nevoie de o operație la inimă. Un alt copileste transferat la 150 km distanță, de la Hanovra la Magdeburg, pe timp de noapte, deoarece toate paturile sunt pline, iar 21 de clinici din proximitate sunt pline ochi. Alte sute de copii, după ce își petrec toată noaptea la primiri, sunt trimiși acasă, ori tratați în secții normale, deși locul lor ar fi la terapie intensivă.

"Copiii mor pentru că nu mai putem avea grijă de ei", avertizează Michael Sasse, consultant principal în medicină intensivă pediatrică la Facultatea de Medicină din Hanovra, cu trimitere la situația catastrofală din spitalele germane pentru copii. Cuvintele lui sunt într-adevăr dure. În discuția cu Mehrak Yoosefi, aceste afirmații se apropie periculos de mult de realitate. Pediatrul de la spitalul Charité din Berlin spune: "În acest moment, toate centrele de salvare pediatrică funcționează 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Capacitățile sunt epuizate, nu mai putem asigura îngrijirea. Trebuie să facem în așa fel încât să nu moară niciun copil în această perioadă”. 

În această perioadă a anului, virușii de răceală afectează o bună parte din populație. Potrivit Institutului Robert Koch, aproape una din zece persoane din Germania suferă în prezent deo boală respiratorie, adică aproape nouă milioane de persoane. Virușii sunt răspândiți în special în rândul elevilor cu vârste cuprinse între 5 și 14 ani. Iar așa-numitul virus sincițial respirator, pe scurt VRS, este deosebit de periculos pentru copii, în special pentru sugari. Virusul atacă tractul respirator și poate provoca forme grave de boală care necesită chiar respirație artificială.

VRS - pericolul pentru nou-născuți

Faptul că virusul lovește în prezent Germania cu toată forța are mare legătură cu pandemia. Din cauza măștilor obligatorii și a lockdown-ului, care a închis inclusiv grădinițele, copiii s-au infectat mult mai rar. În clipa de față, spun experții, asistăm la o revenire în forță a virusului, cu consecințe serioase pentru sistemul de sănătate german, care deja se confruntă cu o supraaglomerare cronică. Yoosefi, care poartă mască în încercarea de a evita îmbolnăvirea explică: 

"Nu putem interna acești copii în parte pentru că nu avem paturi. Copiii nu pot primi asistență respiratorie şi pentru că nu avem echipament disponibil pentru a le monitoriza saturația de oxigen. Aceștia sunt copii care pot avea insuficiență respiratorie. În acest moment, copiii sunt externați mai devreme și sunt transferați tot mai devreme din secțiile de terapie intensivă în secțiile normale”. 

Aproape că nu mai există paturi de spital

Un sondaj realizat de DIVI, Asociația Germană Interdisciplinară pentru Medicină Intensivă și de Urgență, a constatat că, la nivel național, unul din două spitale a fost nevoit să refuze copii la terapie intensivă pediatrică. Recent, din 110 spitale pentru copii, 43 de unități nu aveau nici măcar un pat liber în secția normală. Mai mult, deși există suficiente paturi de terapie intensivă pediatrică, aproape 40 la sută dintre acestea nu pot funcționa din cauza lipsei de personal. "Suntem cu toții total suprasolicitați", spune medicul de la Charité, acuzând lipsa generalizată de personal, una dintre cauzele blocajelor actuale. 

Nu este ca și cum spitalele de pediatrie germane nu ar fi prevăzut ce urma să se întâmple în această iarnă. Încă din ianuarie, Mehrak Yoosefi și Inițiativa Berliner Kinderkliniken, un grup de pediatri din capitala germană, au avertizat decidenții politici. Reacții? Zero. În septembrie a urmat o a doua scrisoare incendiară adresată senatorului pentru sănătate din Berlin, Ulrike Gote (Partidul Verzilor) și ministrului federal al sănătății, social-democratul Karl Lauterbach. "Am prezis acest val de îmbolnăviri. Iar acum, desigur, mare este stupoarea, de vreme ce situația se dovedește a fi realmente gravă”. 

300 de milioane de euro pentru spitalele de copii în următorii doi ani

La nivel politic s-a reacționat târziu, poate chiar prea târziu în această iarnă. Parlamentul german a adoptat un pachet de legi privind spitalele, în baza căruia ar urma să crească sumele alocate spitalelor pentru copii. Astfel, în următorii doi ani, pentru fiecare an în parte, guvernul acordă 300 de milioane de euro în plus. Alte 120 de milioane de euro vizează securizarea locațiilor de obstetrică. Totuși, ideea ministrului Karl Lauterbach, de a lua personal din alte secții pentru a le transfera la clinicile pediatrice, înfurie mulți medici, între care se numără și Yoosefi.   

"Pe hârtie cu siguranță poți să transferi pur și simplu locuri de muncă dintr-un spaţiu în atul. Dar de unde vor veni acești oameni? Nu e ca și cum celelalte secții ar avea personal în exces, pe care îl pot distribui pur și simplu unde e nevoie. În plus, pediatria este un domeniu de sine stătător. Personalul medical care se ocupă mai mult de adulți uneori nu se simte suficient de pregătit pentru a lucra în pediatrie”. 

Dezavantajele formării în asistență medicală generalistă

Ministerul Federal pentru Familie anunța cu mândrie că formarea profesională în domeniul asistenței va deveni mai modernă și mai atractivă de la 1 ianuarie 2020. Însă aproape trei ani mai târziu, spitalele pentru copii sunt dureros de conștiente că așa-numita formare de asistent medical generalist, care permite angajaților să lucreze pentru toate grupele de vârstă și domeniile de îngrijire, nu are doar avantaje. Profesorul Jörg Dötsch, director al clinicii de pediatrie de la Spitalul Universitar din Köln și președinte al Societății Germane de Pediatrie și Medicină pentru Adolescenți, consideră că există un decalaj amenințător în ceea ce privește asistența medicală:

"În urmă cu câțiva ani, s-a luat decizia de a adapta formarea în asistența medicală la practicile europene. Decidenții au sperat că unele dintre aceste persoane s-ar putea specializa în asistența medicală pediatrică. Problema este că proporția celor care se specializează în acest domeniu este prea mică. Poate și mai critic este faptul că, în unele landuri federale, aceste oportunități de specializare nici măcar nu sunt oferite”. 

Mai mult, la fel ca și în cazul îngrijirii adulților, multe asistente medicale din clinicile pediatrice și-au părăsit locul de muncă în debutul pandemiei și după aceea. Dacă înainte se obişnuia să se lucreze în asistență medicală timp de 30 sau 40 de ani, acum domeniul se  abandonează după numai opt sau nouă ani, observă Dötsch. Iată de ce oamenii lipsesc acum pentru a asigura o îngrijire optimă pentru copii și tineri. "Ne lipsește personalul calificat și de aceea nu putem folosi toate paturile."

Rata fixă pe caz este fatală, în special pentru spitalele de copii

Apoi, există o rată forfetară pe caz - o problemă deosebită pentru clinicile pediatrice. Din 2004, serviciile spitalicești au fost remunerate în funcție de diagnosticul pus, nu în funcție de personalul și timpul efectiv necesar. În timp ce o înțepătură la un adult durează doar câteva minute, prelevarea de sânge la copiii mici și explicarea lucrurilor părinților poate dura o jumătate de oră. "Ai nevoie de multă energie și timp", conchide directorul clinicii pediatrice.

Vestea bună este că ministrul federal al sănătății, Karl Lauterbach, a anunțat că, în viitor, necesitatea medicală, mai degrabă decât constrângerile economice, vor constitui factorul decisiv pentru tratamentul în spitale.