Infracţiunile pe bază de rasism şi xenofobie, în creştere în UE

Documentul confirmă trendul ascendent în care se află acest tip de agresiuni, deşi datele statistice pe care se bazează nu sunt complet relevante.

Potrivit datelor furnizate de Agenţia Europeană pentru Drepturile Omului, cu sediul la Viena, numărul infracţiunilor cu motivaţie rasistă sau xenofobă a crescut considerabil din anul 2000 în Germania şi alte şapte ţări membre ale Uniunii Europene. În Germania, creşterea acestui tip de agresiuni este cam de 3% pe an. Cel mai înalt nivel s-a înregistrat în 2005, cu 16.000 de infracţiuni pe fond rasist sau xenofob. În statele din blocul comunitar doar în Marea Britanie s-au înregistrat mai multe fapte de acest fel – 58.000. Cea mai spectaculoasă creştere din ultimii ani s-a remarcat în Danemarca – 70% - dar numărul infracţiunilor rasist-xenofobe din această ţară rămâne totuşi foarte scăzut – doar 85. Violenţa împotriva străinilor s-a intensificat şi în Franţa, Irlanda, Polonia, Slovacia şi Finlanda. Atacurile cu motivaţie rasistă s-au diminuat în schimb în Suedia, Austria şi Cehia. Date inconcludente au furnizat Grecia, Italia, Spania, Cipru şi Portugalia. Din această cauză, comparaţiile între ţările membre sunt greu de făcut, a precizat şefa Agenţiei Europene pentru Drepturile Omului, Beate Winkler.

Ea a insistat că în toate ţările membre există o directivă comunitară de combatere a xenofobiei, dar aceasta este aplicată defectuos în foarte multe state ale Uniunii. De asemenea, nu este clar în numeroase ţări dacă astfel de infracţiuni nu există sau doar nu sunt înregistrate de autorităţi. Nici măcar termenul de xenofobie nu se aplică oficial în mod unitar în toate cele 27 de ţări membre. Într-un raport înaintat Parlamentului European, Agenţia pentru Drepturile Omului cere o intensificare a angajamentului statelor membre în combaterea discriminării străinilor, în special în privinţa accesului acestora la educaţie şi standarde de viaţă egale. În numeroase ţări, printre care şi Germania, numărul şomerilor în rândul imigranţilor este foarte ridicat.

Organizaţia cu sediul la Viena nu colectează singură datele statistice prezentate în raport, ci se bazează pe informaţiile furnizate de ţările membre. Conducătoarea Agenţiei, Beate Winkler, crede că ar fi nevoie de mai multe date în acest sens şi critică statele membre pentru că evită să le furnizeze. La modul general, raportul confirmă tendinţa clară din Uniunea Europeană, unde rasismul şi xenofobia devin o problemă tot mai îngrijorătoare. Există totuşi şi aspecte pozitive: Suedia, de exemplu, a înfiinţat în premieră europeană o bază de date care centralizează toate infracţiunile cu caracter rasist sau xenofob. În Ungaria, ofiţerii de poliţie primesc pregătire specială pentru modul în care trebuie să relaţioneze cu minorităţile, în special cea rromă. Starea proastă în care această comunitate se află în ţările esr-europene a fost evidenţiată tocmai de aderarea acestora la Uniunea Europeană. În Germania, unde problemele rasist-xenofobe au fost ilustrate de o agresiune recentă în landul Saxonia asupra a opt indieni, se pun bazele unui program care să determine izolarea extremismului de dreapta, reprezentat în special de grupările neo-naziste, responsabile de majoritatea infracţiunilor cu caracter rasist sau xenofob.

Michael Radix, conducătorul fundaţiei Civis, care se ocupă cu educarea mass-media cu scopul descurajării actelor rasist-extremiste, crede că:

”Teme precum integrarea şi diversitatea culturală sunt din ce în ce mai importante, tocmai datorită noilor evoluţii din societatea actuală. Sarcina principală a viitorului nostru apropiat este de a construi o convieţuire paşnică într-o societate europeană puternic marcată de migraţie.”