1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Criză în Republica Moldova

Vitalie Călugăreanu, DW-Chişinău14 august 2015

Premierul Moldovei, Valeriu Streleţ, a anunţat „vremuri grele” pentru următoarele şase luni – perioadă în care Guvernul va trebui să amortizeze efectele sociale ale majorării substanţiale a preţurilor şi tarifelor.

https://p.dw.com/p/1GFmP
Valeriu Streleț, premierul Moldovei
Valeriu Streleț, premierul MoldoveiImagine: Elena Covalenco

Sâmbătă, 15 august, cele mai mari combinate de panificaţie din Moldova vor scumpi pâinea cu 15%, ca urmare a majorării tarifelor la energia electrică şi gazele naturale. Anunţul apare într-un comunicat oficial al Asociaţiei Brutarilor şi Asociaţiei Naţionale a Industriilor de Panificaţie şi Morărit. Decizia privind ajustarea preţului la pâine este luată de Consiliul pe Produs, al cărui membru este şi Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare. Premierul a solicitat Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică să-şi revadă recenta decizie de majorare a tarifelor la produsele energetice (cu 30% la electricitate şi 15% la gaze), dar a întâmpinat o rezistenţă puternică din partea furnizorilor. Streleţ speră că dificultăţile economice majore vor fi depăşite în prima jumătate a anului 2016, dar „numai dacă va fi stabilitate politică”.

Frica de proteste

Totuşi, el a dat asigurări că ritmul de plată a salariilor și pensiilor „nu va fi pus sub lovitură”, numai că se va reduce puterea de cumpărare a populaţiei. „Suntem axați pe acțiuni concrete de reformă care vor da rezultate, dar numai cu condiția că nu vom avea un șoc politic generat de alegeri și proteste”, a menţionat Valeriu Streleţ.

Numai că acţiuni de protest deja au fost anunţate. Pentru că nu şi-au primit subvenţiile promise de Guvern pentru 2014, fermierii au înaintat un ultimatum în care anunţă că, dacă nu-şi vor primi banii până pe 20 august, vor bloca activitatea Ministerului Finanţelor. O altă manifestaţie de protest este planificată pentru data de 6 septembrie. Anterior, organizatorii acesteia, Platfoma Civică „Demnitate şi Adevăr”, a reuşit să adune în Piaţa Marii Adunări Naţionale din Chişinău 40.000-50.000 de protestatari.

De ce cresc preţurile?

“Preţurile cresc pentru că s-a devalorizat moneda națională, iar ratele la credite stabilite de către Banca Națională sunt foarte înalte. Aceste două instrumente de bază - ridicarea ratelor de refinanțare și mărirea normelor rezervelor obligatorii, la modul direct sufocă economia”, susţine Valeriu Streleț.

Cei mai afectaţi de criza de jumătate de an anunţată de premier vor fi, potrivit economiştilor independenţi, oamenii săraci. În Moldova, rata populaţiei aflate sub pragul absolut al sărăciei este de aproximativ 20%. (Pragul sărăciei absolute reprezintă valoarea cheltuielilor alimentare ce asigură un consum de 2282 kcal/persoană/zi şi valoarea cheltuielilor nealimentare stabilite în baza structurii medii a cheltuielilor gospodăriilor casnice). La sate însă, ponderea celor care sunt sub limita absolută a sărăciei este de 25%.

Soluţie guvernamentală anti-criză: hrănirea moldovenilor cu stomacuri, vezici şi intestine

Pe fundalul sărăciei care creşte, portalul informaţional „agora.md” a publicat o hotărâre ciudată, aprobată de noul Guvern de la Chişinău pe 5 august curent, care permite importul de „carne neconformă” în Moldova. Este vorba de stomacuri, vezici şi intestine tratate termic. În opinia experţilor, această abatere stabilită de Guvern este mai periculoasă decât pare la prima vedere, deoarece ar permite importul cărnii care a fost infectată și ulterior tratată, această carne fiind foarte ieftină în ţara de origine. Prin urmare, a apărut suspiciunea că cineva din noul arc guvernamental adaptează legislaţia la propiile afaceri şi interese. Documentul buclucaş a fost propus spre aprobare Guvernului de ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Ion Sula, dar a fost elaborat de Agenția Națională privind Siguranța Alimentelor (ANSA), condusă în prezent de Grigore Porcescu. Acesta a menţionat într-un interviu că, după ce sunt importate în Moldova, „produsele neconforme” „nu sunt pentru consum, ci pentru a fi utilizate în produsele conservate”. „Salamul, de exemplu, este un produs conservat. Și atunci ele mai trec încă o prelucrare termică. Aici nu este nici un impact asupra sănătății umane”, a asigurat Porcescu.

Gunoaie periculoase băgate în salam, șuncă, pârjoale şi pateuri

Şi ministrul Agriculturii, Ion Sula, a reacţionat public. Potrivit lui, vezicile, intestinele și stomacurile „nu sunt destinate consumului uman direct, ci vor servi drept materie primă pentru industria de prelucrare a cărnii – mai exact, pentru prepararea unor produse din carne, precum salamul și toba”. Totodată, el a dat asigurări că orice schemă de monopolizare din domeniu va fi eliminată.

Deşi Grigore Porcescu susţine că Hotărârea Guvernului ce vizează importul „cărnii neconforme” „este armonizată cu Directiva Europeană nr. 777/2007”, mai mulţi specialişti în economie din Republica Moldova au confirmat că multe ţări din UE au interzis până şi tranzitul acestor produse pe teritoriul lor.

Premierul Valeriu Streleţ, care a semnat hotărârea respectivă a Guvernului, a dat asigurări că „totul este bine”, dar a promis că se va documenta suplimentar.

Tot pe 5 august, ANSA a mai emis un ordin ciudat care permite importul de carne de pui congelat. Prin ordinul respectiv, Grigore Porcescu este abilitat cu dreptul exclusiv de a întocmi o listă specială cu firmele care vor avea dreptul să importe acest tip de carne în Moldova.