În sau în afara zonei euro?

După victoria de la referendum şi respingerea clară a ofertelor creditorilor, premierul grec Alexis Tsipras anunţă ca va începe negocierile cât de repede posibil. Anunţul a fost făcut într-un discurs televizat, urmărit cu atenţie chiar şi la Bruxelles. NU-ul nu este o respingere a Europei, a precizat Tsipras. De la Bruxelles situaţia se vede altfel. Şeful Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a anunţat chiar înainte de vot, că rezultatul va fi decisiv pentru rămânerea ţării în uniunea monetară.

Ministrul slovac de finanţe, Peter Kazimir, a declarat duminică seara, că cel mai mare coşmar al fondatorilor UE, ieşirea Greciei din zona euro, este acum un scenariu realist. "Nu-ul nu înseamnă că grecii vor primi acum mai repede bani", a mai spus Kazimir. Cancelara Angela Merkel şi preşedintele francez François Hollande au avut o primă convorbire telefonică, duminică seara, la puţin timp după anunţarea rezultatelor referendumului. Ei au decis convocarea unui summit extraordinar marţi, 7 iulie, la Bruxelles. Şeful Consiliului European, Donald Tusk s-a conformat şi i-a invitat pe şefii de stat şi de guverne din cele 19 state din zona euro la un dineu de lucru, căruia îi va urma cel mai probabil o noapte lungă, cu discuţii aprinse.

Nu există o solicitare concretă din partea Atenei

Tsipras este sigur de victorie: ce propune el?

Înainte urmează să se întrunească miniştrii de finanţe. Nu este prea clar, despre ce vor discuta aceştia. Grecia nu a prezentat deocamdată nici o solicitare concretă pentru noi credite sau un nou program de ajutor financiar. Dat fiind că populaţia a respins programele de reformă, este puţin probabil ca restul celor 18 state membre să voteze un nou pachet. Într-un interviu acordat DW, politologul Janis Emmanouilidis a explicat: "Trebuie negociat un nou program. Cred că este important să se negocieze, dar nu cred că cineva din tabăra partenerilor europeni va ceda. A venit rândul domnului Tsipras. A câştigat referendumul, dar presiunea asupra lui continuă."

Varoufakis: vor să ne umilească

Grecia are nevoie urgentă de bani. Pentru FMI, pieţele de capital private şi creditorii internaţionali, Atena este falimentară. Băncile rămân închise, există limite la extragerea de numerar. Ministrul demisionar al finanţelor, Yanis Varoufakis, i-a acuzat pe partenerii europeni de negocieri că ar fi planificat de la bun început "închiderea băncilor, pentru a ne umili". El a anunţat însă că se poate ajunge la un acord în numai 24 de ore. Şeful diplomaţiei luxemburgheze, Jean Asselborn, care deţine preşedinţia în termen a UE i-a recomamdat lui Varoufakis, "să nu facă valuri". Se poate ajunge încă la o soluţie, a declarat Asselborn pentru postul public de televiziune german ZDF. "Europa poate muta munţii din loc. E nevoie de decizii politice. Peste o săptămână ar fi prea târziu", a avertizat Asselborn. Atunci ar reveni drahma şi sărăcia ar pune stăpânire pe leagănul Europei.

FMI: Grecia are nevoie de 50 de miliarde

Săptămâna trecută, guvernul elen a cerut Fondului de Salvare 29 de miliarde de euro, sub forma unui program de ajutor financiar, în următorii doi ani, şi o recalculare a datoriilor. FMI estimează că Grecia are nevoie de 50 de miliarde de euro. Până acum nimeni nu îşi imagina că acordarea unor asemenea sume ar putea fi decisă în doar câteva zile. Autorităţile europene ar trebui să verifice din nou realitatea din Grecia. În plus, se impune un acord de creditare care să specifice obligativitatea Atenei de a aplica reformele şi măsurile de austeritate, un aşa numit "memorandum of understanding". Diplomaţii europeni apreciază că, în ciuda bunăvoinţei generale, acest proces ar dura două până la trei săptămâni.

BCE nu îşi ia mâna de pe Grecia

Această perioadă ar putea fi depăşită cu ajutorul BCE. Instituţia menţine băncile elene pe linia de plutire, acordând credite de urgenţă. Banca Naţională elenă a solicitat extinderea acestor credite încă de duminică noaptea. Surse din cadrul BCE susţin că ajutoarele vor rămâne la volumul actual de transfer de 89 până la 90 de miliarde de euro. Ceea ce nu este deajuns pentru băncile greceşti. Unul din membrii Consiliului Director, Benoît Coeure, a declarat în cadrul unei conferinţe găzduite în Franţa că "dacă trebuie să facem mai mult, vom face." "Vom folosi instrumentele necesare" a mai declarat el. Duminică seară, guvernul de la Atena a refuzat să comenteze speculaţiile privind întroducerea unei monede paralele sau a altor instrumente de plată.