Israelul, în corzi?

În primele zile care au urmat incursiunii lor în Gaza forţele israeliene au suferit pierderi mai mici decât se aşteptaseră. Dar ceea ce reprezintă o incontestabilă veste bună din unghiul adversarilor grupării extremiste Hamas nu exclude eventualitatea ca, pe plan militar, Israelul să se confrunte cu unele surprize neplăcute. Probleme noi au apărut şi pe frontul diplomatic, devreme ce Turcia a condamnat Israelul în termeni de-o virulenţă fără precedent.

Conform oficialităţilor de la Ierusalim, forţele israeliene ar fi aplicat lovituri grele grupării teroriste Hamas în primele zile ale operaţiunii terestre din Gaza. Aceleaşi surse au afirmat că unităţile statului evreu ar fi reuşit să distrugă comunicaţiile organizaţiei islamiste, întrerupând legătura dintre structurile de comandă şi combatanţii de pe teren.

Or, joi, un analist al ziarului Jerusalem Post remarca, pe bună dreptate, că, în cursul primei întreruperi, de trei ore, introdusă din motive umanitare, toţi combatanţii Hamas au respectat din capul locului şi pretutindeni încetarea focului. Ceea ce demonstrează că liniile lor de comunicaţie continuau, cel puţin până miercuri, să funcţioneze, dacă nu chiar să fie intacte.

Nu mai puţin îngrijorătoare, din unghi israelian, este şi lipsa de entuziasm afişată de Hamas în chestiunea unui armistiţiu. Tonul dur al declaraţiilor făcute miercuri şi joi de liderii din Gaza şi de la Damasc ai formaţiunii islamiste pare a indica multă siguranţă de sine. Această siguranţă nu poate avea decât un singur resort. Şi-anume, convingerea că unităţile de elită ale Hamas, păstrate până acum în rezervă, în cartierele cele mai dens populate ale oraşelor din fâşie, ar mai putea provoca inamicului pierderi grele, înainte ca presiunea diplomatică să forţeze Israelul să cedeze şi să-şi retragă trupele din Gaza.

Or tocmai frontul diplomatic şi războiul de imagine au creat până acum Israelului problemele cel mai ample. În timp ce şefa diplomaţiei israeliene, Tzipi Livni afirma joi seară că „Israelul nu va negocia cu o grupare teroristă precum Hamas”, diplomaţii israelieni dezbăteau la Cairo propunerea de armistiţiu franco-egipteană. Dar statul evreu continuă să fie departe de realizarea obiectivelor sale, şi-anume de schimbarea „realităţii de pe teren”, după cum s-a exprimat premierul Ehud Olmert, revendicând odată în plus eliminarea ameninţării rachetelor din Gaza

Mai grav e faptul că Israelul pare să fi fost definitiv părăsit de unicul său aliat de odinioară din lumea islamică. Într-o manieră fără precedent, şi cu totul stranie pentru un executiv care afirmă că doreşte integrarea ţării sale în structuri occidentale, liderii Turciei au condamnat unilateral Israelul, fără să critice câtuşi de puţin gruparea Hamas. Premierul Erdogan, liderul guvernului islamist instalat la Ankara, a declarat că statul evreu s-ar fi auto-condamnat la distrugere, comiţând acte inumane pentru care-l va pedepsi Allah. Preşedintele Guel, potrivit căruia Israelul n-ar fi săvârşit „în Gaza decât atrocităţi” s-a grăbit să-l secondeze pe Erdogan.

Aceste luări de poziţie nu reprezintă simple deraieri. Recoltând recent note bune pentru eforturile ei de mediere între Ierusalim şi Damasc conducerea turcă se confruntă cu multiple constrângeri interne şi externe. La furia anti-israeliană a electoratului ei islamist, chemat din nou la urne, în primăvară, la alegeri locale, se adaugă recesiunea şi speranţa Turciei de-a obţine ajutoare financiare substanţiale din partea prosperelor state arabe din Golf. În plus, Turcia e angrenată într-un război propriu împotriva kurzilor şi întreţine de la o vreme relaţii excelente cu Iranul.