John Kerry va desemna săptămâna aceasta pe candidatul său la funcţia de vicepreşedinte al Statelor Unite

John Kerry, senator de Massachusetts şi rival democrat al lui George W. Bush în alegerile prezidenţiale americane din noiembrie curent, şi-a fixat atitudinea şi va comunica – încă în cursul acestei săptămâni – numele candidatului său pentru funcţia de vicepreşedinte al Statelor Unite. Desemnarea acestuia se aşteaptă cu oarecare tensiune, deoarece poate conferi avânt – până în prezent moderat – campaniei lui Kerry contra titularului actual Bush. Vicepreşedintele deţine un rol important în sistemul politic al Statelor Unite dar – sub aspect istoric - nu există motiv pentru ipoteza că opţiunea asupra persoanei unui posibil vicepreşedinte are efect decisiv asupra alegerilor.

Vicepreşedintele Statelor Unite este nu doar locţiitorul preşedintelui ci şi unul din cei mai importanţi consilieri ai săi. În afară de aceasta deţine funcţia de preşedinte al Senatului în care – spre deosebire de preşedintele statului – posedă şi dreptul de vot. Nu rareori, în istoria recentă a Statelor Unite, vicepreşedinţii au devenit ulterior preşedinţi, de pildă Richard Nixon şi George Bush senior. Menirea candidatului la funcţia de vicepreşedinte este să ajute la câştigarea alegerilor, să se potrivească persoanei candidatului la preşedinţie şi să evite a deveni o povară pentru el – defineşte Richard Moe, pe vremuri consilier al lui Bill Clinton în alegerea candidatului lui la vicepreşedinţie, anume Al Gore. Richard Moe:

“Din experienţă proprie vă pot spune că, înainte de orice, căutarea se orientează după un candidat din partea căruia nu sunt previzibile surprize dezagreabile.”

Ca în cazul lui Richard Nixon, desemnat în anul 1952 de preşedintele Eisenhower. Din cauza unui scandal de mituire, Nixon a nimerit într-o situaţie obscură, fiind astfel silit – în perioade lungi ale campaniei electorale – s-o utilizeze pentru a solicita din partea electoratului încrederea pierdută anterior. Sau în cel al Geraldinei Ferraro, prima femeie desemnată, în anul 1984, pentru funcţia de vicepreşedinte. A petrecut multe săptămâni cu efortul anihilării acuzaţiei de evaziune fiscală. De amintit poate şi Dan Quayle, desemnat în 1988 ca vicepreşedinte de George Bush senior. Ceea ce i-a determinat pe democraţi să lanseze următorul slogan electoral:

“George Bush s-a decis în favoarea lui J. Danforth Quayle. Să sperăm că nu vom fi niciodată siliţi să aflăm cât de eronată a fost decizia sa.”

Echipa Bush/Quayle a fost, cu toate acestea, aleasă, cu care ocazie Quayle a intrat în istorie ca primul vicepreşedinte al Statelor Unite care avea să silabisească greşit cuvântul “potato” – cartof – şi încă în faţa unor elevi.

Pe lista candidaţilor lui John Kerry figurează mai ales pretendenţi învinşi la candidatura partidului democrat pentru preşedinţie – anume Dick Gephardt şi John Edwards. Şanse i se atribuie şi guvernatorului statului Iowa, Tom Vilsack. Pentru rezultatul scrutinului din noiembrie – crede Dick Moe – decizia are însemnătate secundară. Dick Moe:

“Marea majoritate a americanilor se decide în favoarea unui preşedinte. Alegerea vicepreşedintelui le permite concluzii asupra candidatului la preşedinţie, mai important este însă ca acest candidat să fie adecvat a fi un bun partener al preşedintelui la Casa Albă şi un câştig în procesul guvernării.”