Juncker şi Schulz luptă pentru majoritate în Parlamentul European

Jean-Claude Juncker şi Martin Schulz sunt prieteni buni pe scena politică europeană. Fostul premier din Luxemburg şi preşedintele PE se cunosc de decenii. "Ne-am cunoscut în culisele întunecate din Bruxelles, acolo unde se iau deciziile", a glumit ironic Jean-Claude Juncker în campania electorală. Armonia dintre cei doi este însă tulburată de faptul că Martin Schulz nu renunţă la funcţia de preşedinte al Comisiei Europene. Chiar dacă socialiştii lui Schulz sunt abia a doua forţă din legislativul comunitar, cu 189 de deputaţi din 751. Conservatorii lui Juncker au câştigat 214 mandate, ceea ce îl face pe luxemburghez candidatul celei mai puternice fracţiuni.

Unde sunt majorităţile?

Niciunul din cei doi nu poate reuşi doar cu sprijinul grupului său parlamentar. Este deci nevoie de o coaliţie. Dacă grupurile celor doi s-ar alia, atunci ar rezulta majoritatea absolută necesară pentru alegerea unuia dintre ei. Alte constelaţii - alianţe cu stânga, cu liberalii sau cu ecologiştii - nu ar fi de ajuns. Jean-Claude Juncker le-a transmis social-democraţilor următoarele, imediat după alegeri: "Am o relaţie foarte bună cu Martin Schulz. De aceea îl sfătuiesc să nu o ia pe un drum care nu duce nicăieri."

Schulz susţine că PPE ar fi pierdut la actualele alegeri 60 de locuri, în comparaţie cu 2009, ceea ce nu îi face pe conservatori în mod necesar câştigători ai scrutinului din 25 mai. Şeful socialiştilor europeni Serghei Stanişev a anunţat deja că Martin Schulz, la fel ca Jean-Claude Juncker, va încerca să obţină o majoritate în PE, în acest sens urmând a fi demarate negocieri cu celelalte fracţiuni din legislativul european.

Martin Schulz primeşte sprijin din Germania de la SPD. Preşedintele social-democraţilor germani Sigmar Gabriel a declarat la Berlin că socialiştii aşteaptă propunerile conservatorilor. Cancelarul Angela Merkel, lidera guvernului de mare coaliţie CDU/CSU/SPD, îl sprijină oficial pe Jean-Claude Juncker, dar fără mare tragere de inimă. "Mergem la negocieri sprijinindu-l pe Jean-Claude Juncker", a declarat Merkel. Nu se ştie dacă îşi va menţine poziţia şi după negocieri. Acestea vor avea loc în primă fază la summitul de marţi al celor 28 de şefi de stat şi de guvern din UE. Alte posturi disputate sunt cele de preşedinte al Consiliului Europei, de reprezentant al politicii externe comunitare şi de preşedinte al Eurogrup.

Partidele tradiţionale trebuie să-i ţină la distanţă pe populişti

Pentru a rezolva problema ocupanţilor posturilor-cheie şi pentru a crea un Parlament funcţional, capabil să adopte legislaţie, este nevoie ca social-democraţii, conservatorii, liberalii şi ecologiştii să colaboreze, crede Daniel Gros, şef al think-tank-ului "Centre for European Policy Studies" din Bruxelles. "Pentru a obţine majoritatea, partidele tradiţionale trebuie să lucreze şi în culise, ceea ce ar putea accentua impresia că întregul proces nu este atât de democratic", a declarat Gros pentru Deutsche Welle. Doar astfel ar putea fi limitată influenţa radicalilor şi euroscepticilor, care au obţinut succese importante la aceste europarlamentare. Ascensiunea unor formaţiuni ca "Front National" în Franţa, "UKIP" în Marea Britanie şi Partidul Popular în Danemarca ar fi nişte "catastrofe" pentru aceste ţări, crede Gros. Pentru PE, victoriile acestora nu contează însă atât de mult. Respectivele succese la urne ar fi nişte mesaje transmise de electorat politicienilor din aceste ţări, şi nu Europei, este de părere politologul.

Nici Jean-Claude Juncker nu vede o schimbare de curs dramatică în politica europeană. Politica economică nu se va schimba odată cu victoria în Franţa a Frontului National. Juncker este de părere că guvernul francez ştie foarte bine că bugetul ţării trebuie consolidat, în pofida rezultatelor de la urne. Sigur că economisirea trebuie practicată cu grijă, pentru a nu împiedica creşterea economică. Daniel Gros de la "Centre for European Policy Studies" nu se aşteaptă ca populiştii să vrea sau să poată schimba direcţia politică a Parlamentului European. "Aceste grupuri nu se preocupă de detalii legislative europene, cum ar fi uniunea bancară. Ele vor să puncteze doar în politica internă."

Sunt posibile negocieri lungi

Şeful grupului liberal Guy Verhofstadt le-a cerut conservatorilor şi social-democraţilor, precum şi şefilor de stat din cele 28 de ţări, să ajungă acum repede la un acord. Un proces prelungit, la capătul căruia nici Juncker, nici Schulz nu ar prelua conducerea Comisiei Europene, ar fi dăunător democraţiei. "Campania electorală nu a fost doar un joc. Nu putem să le dăm alegătorilor această impresie." Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, discută marţi cu reprezentanţii PE pe aceste teme. Van Rompuy, care se va retrage în noiembrie, a oferit Deutsche Welle o prognoză înainte de alegeri: "Vom avea nevoie de două summituri speciale, în iulie şi septembrie, pentru a rezolva problema în această toamnă."