Jurnalul ideologului lui Hitler

A fost folosit ca probă în procesul de la Nürnberg, intentat criminalilor nazişti de război - după care a dispărut fără urmă. A fost multă vreme considerat unul dintre marile mistere ale perioadei post-belice: ce s-a întâmplat cu jurnalul lui Alfred Rosenberg. Apariţia documentului, ce conţine meticuloasele observaţii ale influentului personaj aflat în anturajul imediat al lui Adolf Hitler, înseamnă, pentru istorici şansa de a descoperi noi detalii privind relaţiile de la vârful aparatului nazist.

Jurnalul, susţin oficialii americani, a fost furat şi introdus în Statele Unitede de către un anume Robert Kempner, un evreu ce a deţinut funcţia de consilier şef al delegraţiei SUA la procesul de la Nürnberg. După moartea lui Kempner, în 1993, familia acestuia a decis să doneze documentele păstrate în arhiva personală stocată într-o locuinţă din Pennsylvania. Jurnalul nu se afla în respectivul stoc de documente - ci a fost găsit la un apropiat al secretarei lui Kempner, la New York. Pentru echipa de agenţi FBI şi funcţionari ai NSA care a dat de urma valorosului volum, momentul reprezintă un veritabil triumf criminalistic.

Numele lui Rosenberg este strâns legat de numeroase crime naziste: a fost unul dintre cei care au planificat structura statului nazist, a elaborat strategia exterminării evreilor de pe continent (regăsită în cartea lui Rosenberg "Mitul secolului 20"), a gândit alături de corpul militarilor apropiaţi lui Hitler cucerirea Europei de Răsărit, ajungând, la un moment dat, ministrul pentru Teritoriile din Est. În plus, a fost printre cei care au dictat confiscarea operelor de artă aflate în proprietatea evreilor şi distrugerea reperelor culturale şi religioase ale acestora.

Scris în mare parte de mână dar şi dactilografiat, jurnalul lui Rosenberg - care a condus departamentul de politici externe al partidului nazist şi a coordonat editarea organului de presă al puterii hitleriste - este o colecţie de notiţe, observaţii şi gânduri aşternute pe hârtie între 1934 şi 1944 şi ar putea oferi indicii pentru descifrarea unora dintre momentele cheie ale istoriei celui de-al treilea Reich. Condamnat pentru conspiraţie şi crime împotriva păcii şi a umanităţii în procesul de la Nürnberg, Rosenberg a fost executat prin spânzurare, în 1946. Şi-a apărat ideologia până în ulima clipă a vieţii.