Justiția coruptă, cancerul societății moldovenești

În 2015, moldovenii au oferit mită în valoare de aproape un miliard de lei (MDL). Potrivit unei cercetări sociologice realizate la comanda Transparency International Moldova, prezentată joi, de ziua internațională anticorupție, cele mai corupte instituții din Moldova sunt cele din sistemul de drept și Parlamentul.

Salarii mai mari = mită mai mare

Mărimea mitei a crescut după ce Parlamentul a decis majorarea salariilor judecătorilor, începând cu 1 ianuarie 2014, argumentând că vrea să-i determine astfel pe judecători să nu mai ia mită. După majorare, un judecător de primă instanță are un salariu egal cu trei salarii minime pe economie (aceasta fiind o recomandare a Comisiei Europene), ceea ce înseamnă aproximativ 11 mii de lei moldoveneși (echivalentul a 520 de euro). Aceasta în condițiile în care în Moldova sunt pensionari care supraviețuiesc cu pensii de numai 12 euro/lună. În plus, judecătorii beneficiază de sporuri în afară de salariile de funcție.

Potrivit experților, doar majorarea salariilor judecătorilor nu poate soluționa problema corupției din sistem. În opinia lor, lipsa unei corelări între remunerarea judecătorilor și nivelul de efort depus de către aceștia, în cel mai bun caz, putea avea un efect pozitiv doar pe termen scurt. Iar descurajarea corupției în rândul judecătorilor și motivarea acestora pentru a depune un efort optim în deciziile adoptate este posibilă doar prin adoptarea reformelor menite să distrugă setul de motivații nocive care determină apariția deciziilor judecătorești viciate. În plus, experții recomandă stimularea judecătorilor performanți să rămână în sistemul judecătoresc.

„Tarifele” pentru șpagă

Conform raportului Transparency International Moldova, de cele mai multe ori au fost nevoiți să dea mită oamenii de afaceri, iar cea mai grasă șpagă oferită a fost de 100.000 de lei. În total, în 2015, oamenii de afaceri au oferit mită în valoare de 400 de milioane de lei. De exemplu, valoarea mitei pentru obținerea mai rapidă a unui credit bancar în Republica Moldova este de 30.000 de lei (aproximativ 1500 de euro).

“Prima cauză a corupției: populația a indicat că organele de drept sunt controlate de oligarhi, persoanele corupte nu sunt trase la răspundere, guvernul mimează lupta cu corupția iar justiția nu este reformată”, a menționat directorul executiv al Transparency International Moldova, Lilia Carasciuc.

Suma maximă oferită de oamenii de rând drept mită în 2015 a fost de 30.000 de lei și a ajuns în buzunarele medicilor şi în cele al angajaţilor Centrului Național Anticorupție. Cea mai mare şpagă, de peste 20.000 de lei, a fost oferită poliției. Tot atât constituie mita pentru angajaţii procuraturii. Cea mai mare mită oferită de persoanele fizice judecătorilor a fost de 16.000 de lei (aproximativ 750 de euro). Cel mai mult a scăzut mărimea mitei plătite în vamă și în medicină, în schimb, a crescut cu 20% valoarea mitei plătite polițiștilor.

Totuși, comparativ cu 2014, corupția uzuală a scăzut în 2015 (față de 2014), dar numai cu 5%. Gradul de conştientizare a pericolului corupţiei de către cetățenii moldoveni a crescut în ultimii ani. Astfel, ponderea reprezentanţilor gospodăriilor casnice care conştientizează impactul corupţiei asupra sărăciei s-a majorat de la 56,8% în 2008 până la 72,3% în 2015, iar a oamenilor de afaceri - de la 57,1% în 2008 până la 76,4% în 2015.

Politicienii sunt corupți din grădiniță

Tot joi, Centrul Național Anticorupție (CNA) a prezentat raportul privind rezultatele aplicării testelor de integritate în rândul funcționarilor publici. Conform datelor prezentate, mai mult de jumatate dintre aceștia ar fi tentați să comită acte de corupție.

În ceea ce privește percepția oamenilor simpli că Parlamentul este o instituție foarte coruptă (așa reiese din sondajul Transparency International Moldova), directorul adjunct al CNA, Cristina Țărnă, a menționat că „politicienii pe care îi considerăm corupți astăzi, nu au fost la început buni și pe urmă au devenit corupți... Aceștia au venit în politică să-și recupereze „investițiile” pe care le-au făcut încă din grădiniță”. Potrivit Cristinei Țărnă, Moldova ar putea avea politicieni integri abia peste 30 de ani, cu condiția ca „începând de astăzi să nu mai existe corupție începând cu grădinița și cadourile pe care le oferă părinții educatorilor”: „Cei care cresc acum... Deci, e mai multă corupție acum și în mediul de instruire a copiilor, și în universități... Lucrurile doar se agravează. Nu avem cum să avem niște produse mega-integre în politică sau în executiv care ar veni din generația tânără care a trecut prin acest sistem”, a conchis directorul adjunct al CNA.

„Efectele pot fi dezastruoase!”

La rândul său, ex-procurorul DNA, Mariana Alexandru, care asistă CNA din Republica Moldova să se reformeze, susține că „în domeniul anticorupție există anumite carențe care pot duce la efecte dezastruoase în examinarea cauzelor penale”: „Am fost suprinsă să constat că dosarele Procuraturii Anticorupție sunt fixate printr-un act departamental, un ordin al procurorului general, un act inferior care poate fi oricând modificat. Însă procurorul poate să-și schimbe părerea peste noapte. Vă imaginați ce consecințe negative poate genera un cadru legislativ realizat în această manieră?!”, a remarcat Mariana Alexandru. O altă problemă, în opinia expertului român, este faptul că procurorul general dă indicații anchetatorilor, ceea ce poate afecta rezultatele examinării dosarelor.