Anul Mendelssohn - două sute de ani de la naştere

Celebrul dirijor, care a condus timp de aproape trei decenii orchestra „Gewandhaus” din Leipzig, depune şi astăzi eforturi pentru ca opera lui Mendelssohn, de la a cărui naştere se împlinesc în acest an două secole, să deţină locul cuvenit în patrimoniul muzicii universale.

Felix Mendelssohn Bartholdy este unul dintre cei mai de seamă compozitori ai secolului XIX. Muzica sa este interpretată astăzi în marile săli de concerte ale lumii. Pentru Leipzig, Mendelssohn are o importanţă deosebită. În metropola saxonă şi-a petrecut o bună parte din viaţă, tot aici a fost capelmaistru al celebrei orchestre Gewandhaus şi a înfiinţat conservatorul. Nu în cele din urmă el a fost cel care a contribuit la readucerea în conştiinţa publică a unei mari personalităţi a epocii baroce – Johann Sebastian Bach, fiul de seamă al oraşului.

Kurt Masur e familiarizat de foarte timpuriu cu creaţia compozitorului

Dirijorul Kurt Masur îşi aminteşte cum în Silezia, de unde provine, cam pe vârsta de zece ani, în timpul dictaturii naziste, profesoara sa de muzică i-a recomandat „Cântecele fără cuvinte” de Felix Mendelssohn Bartholdy, spunându-i însă să le asculte cu fereastra închisă, fiind interzise. Acest amănunt i-a trezit şi mai mult interesul.

La începutul anilor 50, Masur a studiat arta dirijorală la facultatea de muzică din Leipzig, care după război a revenit la numele fondatorului ei, Felix Mendelssohn Bartholdy. În 1970 Masur devine capelmaistru al orchestrei Gewandhaus din Leipzig şi astfel practic succesorul lui Mendelssohn. De acum înainte Masur se va angaja puternic pentru promovarea muzicii predecesorului său.

Eforturi de promovare a muzicii lui Mendelssohn

„N-a existat un turneu în care să nu fi inclus în program şi o compoziţie de Mendelssohn” îşi aminteşte Masur. El şi-a continuat eforturile în acest sens şi după reunificarea Germaniei, când a devenit unul dintre cei mai apreciaţi dirijori la nivel internaţional. Împreună cu muzicologi, Masur a descoperit piese încă necunoscute purtând semnătura compozitorului, interpretându-le în primă audiţie. Masur consideră că Mendelssohn ar trebui să ocupe acelaşi loc în muzica universală ca Beethoven: „Nu pot compara Oratoriul Elias decât cu Missa Solemnis. Are aceeaşi forţă interioară, aceeaşi poziţie faţă de Dumnezeu. Mendelssohn a fost creştin din convingere.”

Mendelssohn şi-a recăpătat locul cuvenit în metropola saxonă

După 1989 Kurt Masur a reuşit să găsească fondurile necesare pentru a ridica un monument în amintirea lui Mendelssohn în faţa clădirii care găzduieşte orchestra Gewandhaus, deoarece vechea statuie fusese distrusă de nazişti în 1933. Mai târziu, cu alţi bani, a putut fi restaurată vechea statuie, care se află astăzi în faţa Bisericii Sf. Toma, vizavi de cea care aminteşte de Bach.