La Bucureşti nimeni nu agrează MCV-ul

Cum va aborda noul Guvern subiectul delicat al Mecanismului de Verficare şi Cooperare? Guvernele anterioare au încercat la un moment dat să forţeze ridicarea monitorizării, ameninţând cu denunţarea sa unilaterală. Consilierul prezidenţial pe atunci, Leonard Orban, făcuse câteva aluzii la acest lucru, iar ministrul de externe în funcţiune, Teodor Baconschi, a declarat explicit că România ar putea denunţa unilateral mecanismul de supraveghere.

Oficialii români au renunţat însă destul de repede la acest tip de abordare, care nu promitea nimic pozitiv şi au încercat o tactică mai subtilă. Ei au admis că MCV este ceva pozitiv, dar au solicitat ca el să se aplice şi altor state cum ar fi bunăoară Croaţia care tocmai solicita încheierea negocierilor de aderare. Mai mult decât atât, la Bucureşti s-au înmulţit declaraţiile şi comentariile pe tema corupţiei din cadrul Uniunii Europene, care ar pretinde o supraveghere generalizată, după modelul MCV aplicat României şi Bulgariei. În consecinţă, deputata europeană, Monica Macovei, a propus în Parlamentul European o rezoluţie care cerea Comisiei instituirea în întreaga Uniune a unui mecanism anticorupţie, iar ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, explica la Bucureşti că Guvernul va căuta să utilizeze acest mecanism pan-european pentru a relativiza problema românească şi a scădea astfel presiunea exercitată asupra României. Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, şi-a însuşit strategia, pledând la rândul său pentru extinderea şi, în subsidiar, diluarea la maximum a mecanismului anticorupţie.

MCV a devenit extrem de iritant la Bucureşti mai ales pentru preşedintele Traian Băsescu care promisese să depăşească ”moştenirea Năstase” şi să obţină pentru România toate drepturile care revin unei membre a Uniunii Europene. Or, eşecul apasă de astă dată nu asupra fostului premier Adrian Năstase, ci asupra lui însuşi şi asupra propriei administraţii. Declaraţiile imprudente privind denunţarea unilaterală a MCV sau condiţionarea admiterii Croaţiei au exprimat pe de-a-ntregul iritarea preşedintelui care îşi pierduse răbdarea.

La prima vedere noul guvern ar fi tentat să schimbe complet perspectiva. Ministrul desemnat al Justiţiei, Titus Corlăţean, a criticat de fiecare dată fără menajamente declaraţiile anti-MCV ale fostului ministru de externe Teodor Baconschi după cum a sancţionat sever poziţia preşedintelei Băsescu faţă de Olanda. În ianuarie 2011 senatorul PSD Titus Corlăţean spunea despre abordarea ministrului Teodor Baconschi că ”este o dovadă a lipsei de profesionalism în domeniul promovării intereselor României în plan extern, pentru că strategia adoptată este cea a supărării, ca acel personaj patruped pe sac”.

Iar mai recent referindu-se la refuzul preşedintelui de a-l primi pe noul ambasador al Olandei, Titus Corlăţean declara că ”gesturile pe care le face domnia sa în politica internă, unele brutale, lipsite de inteligenţă politică, nu funcţionează în relaţiile internaţionale”.

Totuşi de aici nu reiese deloc că PSD ar accepta MCV fără comentarii sau că ar admite valoarea pozitivă a constrângerii. Dimpotrivă, PSD are o mai veche aversiune împotriva unui instrument european care ar fi fost utilizat împotriva sa în politica internă. Titus Corlăţean nu ezita de altfel să amintească acest lucru anul trecut: ”Tocmai Traian Băsescu şi subordonaţii săi au făcut tot posibilul în 2005-2006 pentru consolidarea monitorizării europene a României în domeniul justiţiei şi combaterii corupţiei în scopul utilizării acestuia ca mijloc de presiune politică şi pretext pentru răfuială politică în plan intern cu adversarii aflaţi în opoziţie. Or, astăzi - conchidea senatorul Titus Corlăţean - această tactică falimentară se întoarce împotriva României, care nu mai poate scăpa de condiţionalităţile pe care însuşi regimul Băsescu - Macovei - Morar l-a asumat voluntar înainte de aderarea României la UE”.

Iată aşadar cât de complicată este situarea noului Guvern faţă de dosarul MCV şi implicit faţă de dosarul Schengen. Criticile dure la adresa PDL şi a preşedintelui Băsescu ar sugera că noul Guvern va avea o abordare cu totul diferită, dar acest lucru nu se verifică întru totul. În plus noul cabinet l-a păstrat în componenţa sa pe Leonard Orban, care a criticat sistematic influenţa nefastă a MCV asupra intereselor externe ale României şi a sugerat extinderea mecanismului la nivel european. Singura întrebare este dacă menţinerea unei tensiuni, care s-a dovedit până acum puţin productivă, este ceva benefic şi dacă nu ar fi mai bine ca noul guvern să se concentreze pe marile sale probleme interne.