1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Chișinău: funcții "slujitorilor cuminți"

13 decembrie 2018

Vlad Plahotniuc "a început să numească vasali în funcții-cheie", sperând că aceștia îl vor salva după alegerile parlamentare din februarie 2019.

https://p.dw.com/p/3A2Dy
Cadouri
Imagine: picture-alliance/PhotoAlto/F. Cirou

Așa interpretează lidera opoziției, Maia Sandu, recentele numiri în funcții importante a câtorva foști șefi ai instituțiilor de forță care au deservit regimul fie în perioada protestelor violente din aprilie 2009 (soldate cu devastarea Președinției și Parlamentului), fie în timpul și după celebrul jaf bancar din 2014.

Loiali testați, în funcții-cheie

Marți, ex-procurorul general Corneliu Gurin a fost desemnat, fără concurs, de către Consiliul Superior al Magistraturii, judecător la Curtea Consituțională, după ce, cu o zi înainte, magistratul Igor Dolea și-a prezentat subit demisia. Gurin a deținut funcția de procuror general în perioada jafului bancar, tot el fiind cel care a făcut demersurile în Parlament, în octombrie 2015, în vederea ridicării imunității și încarcerării ex-premierului Vlad Filat, fost lider PLDM, principalul oponent, din acea perioadă, a oligarhului Vlad Plahotniuc (lider PDM), care momentan controlează în totalitate puterea în Moldova. Gurin este cunoscut pentru declarația sa (făcută de la tribuna Parlamentului) conform căreia "din Banca de Economii s-a furat cu sacul… la propriu". Contrar acestei declarații, care denotă că procurorii știau că banca este jefuită, în perioada aflării lui Gurin la Procuratură progrese în investigarea fraudei bancare nu au fost sesizate.

Joi, 13 decembrie, pe site-ul Ministerului Justiției al Republicii Moldova a apărut lista pretendenților la funcția de membru al Comisiei Europene împotriva Rasismului și Intoleranței (din partea Republicii Moldova), iar printre aceștia se numără și Marin Gurin, fratele lui Corneliu Gurin. În martie 2016, tot de către Ministerul Justiției, Marin Gurin a fost promovat în funcția de agent guvernamental al Republicii Moldova la CEDO, fiind atunci singurul candidat înscris în concurs. Peste câteva luni, însă, acesta a cerut să fie suspendat din funcție, fiind detașat pentru jumătate de an la Misiunea UE de instruire militară și consiliere pentru forțele de apărare și de securitate din Mali. Atunci Ministerul Finanțelor de la Chișinău a fost obligat să-i transfere lui Marin Gurin 15 000 de dolari din fondul de rezervă al Guvernului, pentru diurna atribuită aflării sale în Mali.

Miercuri, opinia publică din Moldova a fost șocată din nou. Guvernul l-a trimis într-o altă funcție vacantă de judecător al Curții Constituționale pe deputatul PDM, Artur Reșetnikov, cel care a fost consilier al ex-președintelui comunist Vladimir Voronin și care, în timpul protestelor violente din aprilie 2009, a deținut funcția de director al Serviciului de Informații și Securitate. El a acuzat atunci România de "atacuri informaționale" și că ar fi trimis în Moldova "grupuri de tineri care să atace instituțiile statului". Fotoliul ocupat de Reșetnikov la Curtea Constituțională s-a eliberat încă în luna martie 2018, când judecătoarea Victoria Iftodi a preluat funcția de ministru al Justiției. Astăzi, Reșetnikov face parte din așa-zisul "grup al celor 14 transfugi comuniști", care a părăsit, în 2015, fracțiunea Partidului Comuniștilor, aderând ulterior, in-corpore, la PDM. Comunistul Voronin a menționat în repetate rânduri că deputații săi au fost pur și simplu cumpărați cu milioane.

Generalul revine

Un alt funcționar - Viorel Chetraru - care a deținut funcția de șef al Centrului Național Anticorupție până în octombrie 2017 și despre care se spunea că s-a angajat într-o importantă instituție internațională, revine în sistem. Miercuri, jurnaliștii au aflat că acesta va ocupa una din funcțiile de membru al Curții de Conturi, urmând, cel mai probabil, să preia, ulterior, șefia acestei instituții de control. În luna mai 2015, la o ședință a Parlamentului, Chetraru declara, în legătură cu miliardul de dolari furat de la cetățeni, că ştie unde sunt cele 13,3 miliarde de lei (moldovenești). Chetraru spunea atunci că "banii sunt în  Moldova şi pot fi recuperaţi cu uşurinţă" iar despre investigația detectivilor americani (de la compania "Kroll") spunea că este "beletristică și deranjuri sociale". Cu toate acestea, în următorii doi ani din mandatul lui Chetraru banii nu au fost recuperați, iar acum procurorii spun că îi caută nu în Moldova, ci prin jurisdicții internaționale.

Chetraru o va înlocui la Curtea de Conturi pe Tamara Andrușca. Aceasta a fost numită tot miercuri de Guvern în funcția de șefă a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină - o instituție care va gestiona, în 2019, un buget de peste 7 miliarde de lei moldovenești. Potrivit portalului anticoruptie.md, Tamara Andrușca a beneficiat, în 2017, de o donație în mărime de 80.000 de lei din partea fundației "Edelweiss", patronată de liderul PDM, Vlad Plahotniuc. Între anii 2001-2011, ea a fost director economic la "Petrom-Moldova", perioadă în care Plahotniuc deținea funcția de director comercial al companiei, după care a devenit director general. Presa de la Chișinău scrie că Andruşca a fost membră a Consiliului de administraţie al "Victoriabank" în perioada în care prim-vicepreşedinte al instituţiei era Vlad Plahotniuc (2005), iar în 2012, ea a devenit vicepreşedintă a Consiliului de administraţie al băncii. În perioada 2011-2013, ea a deținut și funcția de director financiar la "Prime Management", fondată de Vlad Plahotniuc şi Andrian Candu, finul acestuia și actualul şef al Parlamentului.

Un alt deputat democrat, Marcel Răducan, a preluat șefia Consiliului Concurenței, iar Corneliu Mihalache, un alt "transfug" comunist, trecut în tabăra democraților, urmează să fie aprobat în calitate de membru al Consiliului Coordonator al Audiovizualului și, cel mai probabil, va prelua șefia acestei instituții.

Se pregătesc de marea fraudare?

Analiștii politici cred că metamorfozele care au loc la Curtea Constituțională, la nivelul judecătoriilor, inclusiv la teritoriale (după ce au demisionat subit mai mulți judecători) și la CCA ar putea avea legătură cu o posibilă intenție a puterii de fraudare a alegerilor parlamentare din 2019 după modelul anulării rezultatelor alegerilor locale în Chișinău în 2018, prin intermediul instanțelor de judecată. În acest sens este de remarcat că alegerile se vor desfășura pentru prima dată în baza sistemului electoral mixt, iar instanțele de judecată (la nivelul circumscripțiilor) și Curtea Constituțională vor fi cele care vor valida sau invalida scrutinul.

În legătură cu aceste noi numiri în funcție, lidera opoziției de la Chișinău, Maia Sandu, îl acuză pe Vlad Plahotniuc că "a început să numească vasali în funcții-cheie", sperând că aceștia îl vor salva pe el: "Vedem că în ajun de Anul Nou, se împart cadouri celor mai cuminți și ascultători slujitori la curtea dictatorului. Ca în Evul Mediu, dregătorii importante din stat sunt date pe principiul loialității față de patron, departe de principiile transparenței, a meritocrației și măcar a bunului-simț. Toți valeții lui Voronin au fost luați în PDM și numiți în funcții, persoane care au comis abuzuri, au furat cât au putut, au trădat cetățenii, au bătut tineri în comisariate, toți incompetenți și corupți. Mai rămâne să-l vedem pe Lupu (Marian Lupu, ex-președinte PDM care i-a cedat funcția lui Plahotniuc - n.n.) în fruntea Academiei de Științe și pe Țuțu (Constantin Țuțu, un sportiv achitat, în 2016, de justiția moldovenească într-un dosar de asasinat, după ce a devenit deputat PDM - n.n.) - ministru al economiei", a spus lidera PAS.

Săptămâna aceasta, Maia Sandu și Andrei Năstase, liderii anunțatului bloc al opoziției unite pentru alegerile parlamentare din februarie 2019, au prezentat, la Strasbourg, o petiție semnată de peste 50 000 de cetățeni ai Republicii Moldova, prin care se solicită asistența Uniunii Europene și a țărilor-membre în investigarea furtului miliardului de dolari de la cetățenii moldoveni și instituirea sancțiunilor personale față de exponenții regimului de la Chișinău.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.