1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

La ITB se caută o ţară

Lavinia Pitu, DW-Berlin7 martie 2014

România continuă să-şi promoveze pe piaţa germană regiunile care merită vizitate şi participă din nou, în acest an, la cel mai mare târg de turism din lume, ITB Berlin.

https://p.dw.com/p/1BLsN
Imagine: romania-insider.com

La concurenţă cu cele mai căutate destinaţii turistice din lume, România încearcă să atragă atenţia cu circuite la mare şi la munte, cu pachete de concediu sportiv şi wellness. Potenţialii clienţi străini se lovesc însă în continuare de infrastructura slab dezvoltată şi de broşuri în limba germană, care transmit altceva decât intenţionează. Din titlul hărţii României, distribuită la târg în limba germană, lipseşte un “e”. În loc de “Rumänien” scrie “Rumänin“. Cu alte cuvinte, ţara îşi promovează cu mândrie “românca”, la ITB. (Rumänin = româncă)

Lavinia Pitu a stat de vorbă la Berlin cu Doina Cozea, directoare de vânzări a agenţiei de turism “Rumänien Touring”, cu sediul la Berlin, despre ce îi atrage pe germani în România. “Rumänien Touring” se află printre cei 57 de expozanţi ai standului României la ediţia actuală ITB.

DW: E mai atrăgătoare România în acest an, pentru germanii care vizitează standul la ITB?

D.C.: Aspectul este destul de conservator, nu sunt noutăţi faţă de alţi ani. În afară de faptul că nu au prea venit jurnalişti anul acesta şi nu ştim de ce. Domină verdele, ca simbol al turismului ecologic şi sloganul este foarte vizibil. Firmele se prezintă cu multe oferte pentru România, circuite, mare, munte, cure, dar au apărut şi pachete noi, de concediu sportiv şi de excursii de aventură. Au început să prindă la public. Cred că suntem în progres. Nu este România nici mai frumoasă, nici mai urâtă decât în alţi ani.

DW: Germanii se află în top 3 pe lista turiştilor străini care vizitează România. Aţi sesizat un interes crescut în ultimii ani pentru această destinaţie?

D.C.: Din punctul meu de vedere, ca agenţie independentă de turism, pot să spun că avem mai mulţi clienţi pe care îi trimitem în România. Am avut o creştere în fiecare an, dar mică. Se consolidează, dar fără să ajungem la cifre impresionante. Anul trecut am avut două grupuri de vreo 50 de oameni, individual tot cam 50, dar am avut şi multe zboruri, multe curse cu atocarul.

Reiseagentur Rumänien Touring
Doina Cozea, directoare de vânzări la Rumänien Touring, BerlinImagine: George Cozea

DW: Vă puteţi baza pe hotelierii din România şi în general pe pachetele pe care le prezentaţi germanilor? Până nu demult, te puteai aştepta şi la surprize neplăcute, când rezervai un concediu în România.

D.C.: N-am avut niciodată nici cea mai mică problemă. Am un partener foarte solid în România, „Nova Travel”, cu care nu am avut nicio greutate. Clienţii au fost serviţi prompt, nu au fost probleme cu rezervările în sistem. Şi nici nu a făcut nimeni zile negre turiştilor. S-a derulat totul aşa cum a fost rezervat. În ceea ce priveşte clienţii, 90% mi-au dat rapoarte excepţionale despre vizita lor în România. Au venit încântaţi de acolo. Poate că şi aşteptările faţă de România sunt destul de modeste la plecare. Cu atât mai mare este surpriza când văd că totuşi oamenii sunt civilizaţi, amabili, prietenoşi, că hotelurile şi aeroporturile funcţionează. În plus, sunt impresionaţi de frumuseţea ţării. Este adevărat că noi gândim circuitele în aşa fel încât să includem ceea ce este mai frumos, cum de altfel fac toate ţările. Dar pe parcurs, se văd şi locuri mai modeste, şi locuri mai puţin atractive. Per total însă, sunt foarte încântaţi.

DW: Vă mai confruntaţi cu întrebări care se puneau frecvent cu ani în urmă, de pildă dacă există aeroporturi în România?

D.C.: Au existat în trecut întrebări de genul „Aveţi apă potabilă în România?”, sau „Trebuie să-mi fac paşaport pentru a intra în România?” Nişte lucruri demult depăşite de actualitatea economică şi politică. Probabil că şi astfel de întrebări veneau din partea unor oameni care nu erau la curent cu evoluţiile din România. Dar în ultima vreme, nu mi se mai adresează astfel de întrebări.

DW: Care sunt regiunile cele mai atractive pentru turiştii germani?

D.C.: Cele mai comerciale destinaţii în România rămân Braşovul, Sibiul şi Sighişoara. În general Transilvania. Pe locul doi este Delta şi pe locul trei mănăstirile din nordul Moldovei. De foarte mare interes sunt circuitele. Pentru că germanii îşi doresc să cunoască ţara şi oamenii ei. Marea e mai puţin atractivă. Munţii ar putea să reprezinte un punct de interes. Din păcate, să mergi cu maşina proprie până în România durează extrem de mult şi e obositor. Avem legăturile aeriene – deşi Lufthansa a renunţat, a rămas zborul direct de la Berlin la Bucureşti cu Air Berlin (eu mă refer acum numai la legăturile cu Berlinul). Deci o vacanţă în România la mare nu prea poţi să faci, pentru că nu există zbor până la Constanţa şi nici nu se preconizează aşa ceva în viitorul apropiat. Nici la Tarom nu se introduc destinaţii noi pe Germania. Pentru chartere la Constanţa la fel, nu există interes. Şi în condiţiile acestea, probabil nu se va întâmpla nimic nou.

DW: În momentul de faţă există puţine legături aeriene între Germania şi România. Nici spre oraşele mari, cum ar fi Timişoara, unde trăieşte o minoritate germană şi care are în plus legături economice serioase cu Republica Federală, nu se operează prea multe zboruri directe.

Rumänien bei der ITB 2014
Standul României la ITB Berlin 2014Imagine: DW/L. Pitu

D.C.: Din păcate, spre vestul ţării sunt mai puţine zboruri, iar din Berlin numai cu conexiune. Pentru o cursă charter îţi trebuie interes din partea turoperatorilor mari, care să garanteze măcar o parte din locurile din avion. Dacă lucrul acesta s-ar produce, probabil că şi companiile aeriene ar fi dispuse să încerce. Au fost tentative cu ani în urmă – din partea Condor, chiar Air Berlin a vrut să deschidă o linie la Constanţa şi a renunţat în final. Reclama pentru această zonă, de pildă, este insuficientă. Nici imaginea României nu este suficient de atractivă, nici Marea Neagră nu este suficient de caldă. Dar piedica principală este lipsa infrastructurii. Pentru că dacă ar exista o cursă charter pe Constanţa, sunt sigură că am avea mai mulţi clienţi. O cursă charter înseamnă economie de timp şi în al doilea rând de bani. Un zbor până la Bucureşti şi apoi un transport, indiferent cu ce mijloace, costă timp şi bani. Plus că există riscul ca avionul să plece plin şi să se întoarcă gol. Nu vrea nimeni să înregistreze pierderi. Ar trebui ca cel puţin o parte din locuri să fie garantate. Garanţia înseamnă că dacă se vând sau nu se vând biletele, dacă există sau nu turişti, turoperatorul respectiv plăteşte locurile.

DW: Se vorbeşte de ani de zile în termeni mai mult sau mai puţin pozitivi despre imaginea României turistice în străinătate. Cum arată România anului 2014 pentru publicul german?

D.C.: Am rămas la acelaşi stadiu, în care lumea ştie despre câinii vagabonzi, despre copiii străzi, puţin despre Dracula. Iar mitul lui Dracula am impresia că nu e considerat aici aşa o senzaţie ca în America. E adevărat, s-au prezentat anul acesta la ITB nişte filmuleţe foarte reuşite. Dar mesajul nu e destul de clar. Trebuie insistat, mai ales în cazul unei ţări care are o reputaţie atât de dificilă. Aici trebuie investiţi foarte mulţi bani. Nici marii operatori precum TUI nu au vânzări semnificative pentru România. La capitolul reclamă, aş putea spune că ceea ce avem în prezent e aproape zero. Aceasta este părerea mea. Este foarte puţin şi nu se difuzează pe canalele potrivite. Pentru piaţa germană, ar trebui să se facă reclamă pe canalele pe care se informează germanul de rând. Şi să se facă totuşi campanii mai moderne, axate pe ceea se întâmplă frumos în România. În plus, ar trebui să se organizeze seminarii, excursii de familiarizare a agenţilor de turism de aici. E nevoie de purtători de opinie, mai ales din rândul mass media, dar şi în rândul agenţiilor de turism, care să aducă apoi un mesaj pozitiv în Germania despre ce se întâmplă în România. Cred că o simplă vizită la standul Austriei ar putea să-l înveţe pe orice om de turism din România ce trebuie făcut, cum să schimbăm odată imaginea.