Limitele solidarităţii

În Germania, printre social-democraţi şi verzi există nu puţini care îmbrăţişează în momentele de cumpănă prin care trece acum Europa soluţii explicabile din punct de vedere psihologic, dar dezastruoase economic: eurobonduri, impozitarea mai severă a întreprinzătorilor şi a tranzacţiilor bursiere.

Or, procedînd astfel, ei demonstrează că le este mai aproape noul preşedinte al Franţei Hollande decît poziţia unitară a guvernului şi interesele majorităţii cetăţenilor - scrie DIE WELT pe prima pagină. Acelaşi ziar dezvăluie cum îşi închipuie Bruxellesul viitorul Europei: Barroso ignoră reticenţele Angelei Merkel şi anunţă prezentarea unui proiect de lege pentru introducerea eurobondurilor. Aceasta în timp ce în Franţa vîrsta de pensionare este coborîtă din nou la 60 de ani, din pure raţiuni electorale iar germanii trebuie să lucreze pînă la 67 de ani şi, poate, şi după aceea. Cu alte cuvinte, Europa face datorii iar Germania le achită, titrează acelaşi cotidian ampla analiză a situaţiei.

Situaţie care i se pare absolut normală ziarului catolic LA CROIX, în baza aşa-numitului principiu al solidarităţii: bogaţii trebuie să-i ajute pe săraci. Numai că săracii au trăit pînă acum pe picior mare, iar aşa numiţii bogaţi au făcut sacrificii şi au acceptat reformele neplăcute, dar necesare, menite să-i ferească de efectele nefaste ale crizei.

Situaţia este dificilă, dar nu disperată, crede KURIER, făcînd o comparaţie cu criza din 1930, cînd economia a regresat cu 10 procente anual. Astăzi, ţări precum Italia au un minus de doar 0,8% în creşterea economică. Atunci, băncile au falimentat una după cealaltă, azi Uniunea Europeană este unită şi dă Spaniei o mînă de ajutor. Moneda Euro nu va supravieţui probabil în toate cele 17 ţări, poate doar sub forma unei mărci germane-euro. A încerca să supui nordul şi sudul Europei unuia şi aceluiaşi sistem, uniune fiscală, uniune bancară, nu poate fi soluţia cea mai înţeleaptă. Nici economia planificată nu a funcţionat – conchide ziarul austriac, pe un ton vag optimist.

Nu băncile spaniole ar fi principala problemă, ci supravieţuirea monedei euro, scrie de la Madrid EL MUNDO, precizînd că Banca Centrală Europeană este singura instituţie care poate garanta solvabilitatea şi o stabilizare a pieţelor.

Iar, la Strassbourg, Barroso a formulat retorica întrebare dacă toate capitalele europene sunt conştiente de stringenţa situaţiei, semnalează L’ALSACE.

Pentru a avea puterea necesară spre a face ce trebuie făcut întru însănătoşirea monedei Euro, trebuie să ne lăsăm convinşi că, fără moneda ei comună, Europa este mai săracă şi mai scindată, schiţează LA STAMPA scenariul post euro. Să începem prin a recunoaşte - îşi continuă ziarul profeţia – că finalul uniunii monetare va duce şi amurgul Uniunii Europene, cel puţin în forma ei actuală şi cu perspectivele de azi. Fără moneda euro şi piaţa europeană îşi pierde sensul, iar odată cu aceasta se pierde şi puterea de a coordona unele decizii politice fundamentale, de a imprima unele direcţii care constituie esenţa însăşi a Uniunii Europene.

În răstimp, pactul fiscal a devenit obiectul unui poker şi în Bundestag, spectaculos la prima vedere, notează TAGESZEITUNG, menţionînd că totuşi opoziţia şi partidele aflate la guvernare şi-au apropiat poziţiile considerabil.

Dar dispute de acest fel sunt contraproductive, fiindcă subminează poziţia Germaniei ca ancoră a stabilităţii fiscale şi locomotivă a economiei europene, avertizează BADISCHEN NEUESTEN NACHRICHTEN.

Contraproductivă este şi disputa dintre guvernul de la Bucureşti şi preşedinţie iscată de participarea la summitul Uniunii Europene de la finele acestei luni fie a şefului de stat, fie a şefului de guvern. Subiectul este prezentat pe larg cititorilor germani într-un articol publicat în FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG.

Cotidianul sesizează accentuarea situaţiei dificile în care se află preşedintele Traian Băsescu după înfrîngerea PDL la alegerile regionale şi comunale, precum şi vociferările, care se fac auzite din rîndurile social-democraţilor şi naţional-liberalilor, de iniţiere a procedurilor de suspendare a lui Traian Băsescu din funcţie.

Alunecarea masivă spre stînga a României după scrutinul regional este înregistrată de NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, care estimează că premierul Ponta ar avea astfel temeiuri spre a privi cu speranţă spre alegerile parlamentare.