1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Primenire totală?

Horaţiu Pepine, DW-Bucureşti4 noiembrie 2015

Cu siguranță că ”strada” are toate motivele să fie decepționată, căci, în idealismul ei, aspirase la o primenire totală.

https://p.dw.com/p/1GzSU
Liviu Dragnea, pe vremea altor alianţe
Liviu Dragnea, pe vremea altor alianţeImagine: imago/Xinhua

Demisia guvernului dă o altă turnură acestor evenimente surprinzătoare. Aseară manifestația care adunase peste 25 000 de oameni părea să fie doar începutul unei lungi serii de proteste repetate seară de seară. Se anunța o toamnă teribilă de mare încordare politică. La sediul guvernului a fost cerută demisia lui Victor Ponta și mai ales a lui Gabriel Oprea, care a fost cum remarca cineva ”vedeta serii” ca țintă a furiei mulțimii: ”Oprea, nu reziști, nici cu mii de securiști”! Prim ministrul a fost abia pe locul al doilea, iar primarul de la Sectorul 4 pe ultimul loc ca intensitate a contestărilor. Această gradație afectivă a părut să aibă logica ei puțin distinctă de cursul evenimentelor, ceea ce nu e deloc surprinzător. Demisia premierului Victor Ponta a însemnat însă automat și demisia ministrului de interne Gabriel Oprea, iar primarul Piedone și-a depus și el demisia în chip separat.

Ar trebui spus și faptul că președintele Klaus Iohannis a fost cruțat, el părând să reprezinte ultima rezervă de speranță a unor protestatari care păreau să fi epuizat de mult orice încredere în partide și în politicienii cunoscuți, dar cu siguranță că s-ar fi găsit și el într-o situație extrem de dificilă dacă nimeni nu și-ar fi asumat nicio răspundere politică. Acest lucru era vizibil nu doar în ambianța manifestației de aseară, dar și în mesajele de pe pagina facebook a Președintelui, unde îi s-a cerut un gest categoric, deși era greu de spus ce anume ar fi putut face.

Un lucru trebuie remarcat din prima clipă: toate demisiile au fost impuse de PSD-ul condus de Liviu Dragnea, care a înțeles repede că, dacă nu va întreprinde nimic, va pierde nu doar guvernarea la capătul unor lungi și extenuante proteste, dar și șansa unui rezultat bun la alegerile de anul viitor. Cu alte cuvinte Liviu Dragnea a sacrificat regina, sperând să rămână  în joc. Din aceste moment președintele Klaus Iohannis se află în situația de a lua inițiativa și de a decide mersul lucrurilor până la alegeri.

Acum începe jocul partidelor, căci, oricât de categoric ar fi președintele Klaus Iohannis, cei care vor constitui o majoritate stabilă vor avea ultimul cuvânt. Cu siguranță că ”strada” are toate motivele să fie decepționată, căci la cu totul altceva aspirase: o primenire totală a vieții politice, o evacuare a întregului Parlament cu putere și opoziție cu tot și la instalarea unei administrații de o altă calitate și limpezime etică. În creuzetul acestor manifestații de stradă, se coc întotdeauna proiecte irealizabile în toată puritatea lor, dar, chiar știind aceste lucruri, decepțiile sunt greu de evitat.

Revenind la planul strict politic, întrebarea este dacă majoritatea actuală va rezista șocului și va rămâne solidară. Este adevărat că UNPR a anunțat că este gata să continue colaborarea cu PSD: ” Președintele UNPR este în complet acord cu decizia premierului Victor Ponta de a depune mandatul guvernului. UNPR își reafirmă determinarea de a susține împreună cu coaliția, orice soluție politică care asigură stabilitate României.”

UDMR a refuzat însă prompt orice colaborare cu majoritatea actuală, așa încât rolul lui Gabriel Oprea sporeşte exponențial. Ironia face ca cel mai hulit om politic din România de astăzi, așa cum s-a văzut și în cursul manifestației de aseară, să dețină pe mai departe puterea unor decizii majore. Gabriel Oprea personal -așa cum a anunțat în declarația demisiei sale - va evita să mai facă parte dintr-un guvern viitor, dar din umbră ar putea continua să influențeze deciziile guvernamentale.

Teoeretic există și varianta alegerilor anticipate. Dar se știe că ele nu sunt posibile decât la capătul unui simulacru în care grupurile parlamentare, de comun acord cu președintele, resping trei guverne succesive. A existat o tentativă în 2005, care nu a fost dusă la bun sfârșit. Totuși Alina Gorghiu a anunațat că PNL dorește alegeri anticipate. Dacă România ar fi avut astăzi o Constituție nouă, - așa cum ar fi fost posibil - aceste lucru nu ar fi părut un artificiu puțin penibil. Președintele se află acum la mutare.