1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Lupta anti-corupţie, în dezbatere în Parlamentul European

Victor Iulian Tucă14 noiembrie 2008

Partea a doua a conferinţei internaţionale „Viitorul Relaţiilor Transatlantice. Al 5-lea Summit Anual al Liderilor” s-a axat pe cât de efectiv se poate combate corupţia şi care este semnificaţia statului de drept.

https://p.dw.com/p/Fug9
Monica Macovei, "femeia europeană a anului", printre vorbitorii la conferinţăImagine: picture-alliance / dpa/dpaweb

Printre vorbitorii din Parlamentul de la Bruxelles s-au aflat Rupert Vining, procuror şi expert în combaterea corupţiei din România, Bulgaria, Croaţia şi Muntenegru, Monica Macovei, consilier al prim-ministrului din Macedonia pe anticorupţie, Maurice McTigue, fost ministru al Noii Zeelande dar şi un participant surpriză, Sabine Zwaenepoel, din partea Comisiei Europene.

Monica Macovei a vorbit despre corupţie ca o contradicţie de termeni: lupţi împotriva politicienilor care sunt corupţi dar care controlează puterea, adoptă sau schimbă legile şi care pot oricând să contracareze încercările justiţiei de a instaura un stat de drept. „Am început foarte târziu, ca toate ţările acest proces de reforme, după ce toţi judecătorii şi procurorii au fost numiţi pe viaţă. În aceste circumstanţe, este greu să vezi cine şi ce face şi să cureţi sistemul de justiţie.”

Macovei spune că ar trebui folosite perioadele de pre-aderare pentru reforme şi când politicienii pot fi forţaţi să adopte anumite măsuri, fiindcă după aderare este prea târziu.

Maurice McTigue a vorbit despre cum se confiscă averile în Noua Zeelandă dacă cetăţenii nu le pot justifica. McTigue a propus şi un model inedit pentru judecătorii şi procurorii din statele candidate care să fie asistaţi de judecători şi procurori din statele membre cu un stat de drept consolidat.

Rupert Vining a susţinut că în privinţa statelor est-europene, între aşteptările Europei Occidentale sau Statelor Unite şi cele est-europene sau sudice este o prăpastie. Dar trebuie, spune Vining, să ne gândim la capacitatea reală a acestor ţări care au aderat sau în curs de aderare de a combate corupţia. Este vorba de două limbaje total diferite dar „nimeni nu a pus anticorupţia într-o cutie, spunând unde începe şi unde se termină şi ce trebuie făcut pentru a schimba situaţia în ţările candidate(…) Riscul este tocmai lecţia pe care o vedem (…) nici o ţară nu transferă experienţa ţări care îi urmează la aderare.”

Cu alte cuvinte, fiecare ţară comite aceleaşi greşeli cu cea precedentă, intrată deja în UE dar nereformată pe deplin. Rupert Vining a afirmat ca este imposibil să le explici cetăţenilor est europeni cum este posibil ca un om din administraţie, care câştigă 300 sau 600 de euro, să aibă o avere considerabilă.

„În Marea Britanie nu se întâmplă acelaşi lucru şi aş avea o problemă în a explica oamenilor din ţările în curs de aderare „ce înseamnă asta şi ce este de făcut”. În fapt, fiecare cetăţean ştie despre ce e vorba aici.” Vining spune că, în cele mai multe cazuri de corupţie, autorii ei sunt şi sigurii martori şi ca atare, actele de corupţie este greu de dovedit dar asta nu înseamnă că procurorii nu ar trebui să pună mai multe presiune pe cei implicaţi.

„Nu mă aştept să poată exista cineva condamnat la nivel înalt, şi prin asta înţeleg, miniştri, parlamentari, consilieri municipali aleşi sau numiţi din administraţie”.

Sabine Zwaenepoel care a lucrat în perioada pre-aderare cu Bulgaria şi România a spus că lecţia care ar putea fi trasă din a 6-a lărgire a Uniunii Europene ar fi o revizuire a proceselor de aderare pe viitor.

„Ţările în curs de aderare vor avea nevoie realizeze reforme certe înainte de închiderea negocierilor, apoi să urmeze o perioadă de doi ani înainte de procesul ratificării, pentru a monitoriza mersul acestor reforme şi rezultatele lor pozitive.”