Macedonia: Guvern nou, probleme vechi

S-au auzit trei împușcături în centrul capitalei Skopje pe 1 iunie, la câteva ore după ce miniștrii noului guvern macedonean și-au preluat funcțiile. A fost un atentat asupra fostului ministru al sănătății, Nikola Todorov, în guvernul național-conservatorilor VMRO-DPMNE. Todorov nu a fost rănit. 

În februarie 2015, a murit Tamara Dimovska, o fată de nouă ani, după ce a așteptat în zadar ajutor din partea statului pentru un tratament în străinătate. Moartea ei a șocat opinia publică din Macedonia, ministrul Todorov fiind învinovățit pentru acest incident. Iar acum, bunicul fetei este cel care a luat arma în mână și a tras spre Todorov. 

Tamara a devenit atunci simbolul luptei împotriva corupției larg-răspândite în Macedonia, împotriva guvernului, care a cheltuit milioane de euro pentru statui în mărime naturală reprezentându-l pe Alexandru cel Mare și pentru clădiri noi în stil baroc, dar care nu a avut 30.000 euro pentru tratamentul unui copil bolnav. Bunicul, în vârstă de 60 de ani, a decis să-și ia soarta în propriile mâini, după ce statul i-a lăsat baltă nepoata.   

Statul corupt

Teama și pericolul ca astfel de incidente să se repete sunt mari, în țara de numai două milioane de locuitori. Pentru că societatea macedoneană este puternic divizată - rezultatul a aproape 11 ani de guvernare VMRO și crizei politice din ultimii doi ani. 

”VMRO a otrăvit societatea cu un aprig naționalism etnic. Noul guvern trebuie acum să liniștească spiritele în țară și la nivel internațional”, consideră deputatul SPD din Bundestag și specialist pe problema Balcanilor, Josip Juratovic. ”Criza politică a luat sfârșit deocamdată, dar rămâne cea economică și socială”. Faptul că atentatul asupra fostului ministru al sănătății a avut loc exact în ziua în care noul guvern și-a început treaba avându-l în frunte pe social-democratul Zoran Zaev, arată cât e de dificilă situația. 

În deceniul în care Nikola Gruevski și VMRO au făcut cam tot ce au vrut, Macedonia a devenit dintr-o țară exemplu în zonă, una dintre cele mai mari probleme în Europa de Sud-Est. Sub Gruevski, Macedonia a devenit țara în care partidul său deținea controlul asupra justiției, mass mediei și administrației. Vandalizarea parlamentului pe 27 aprilie a arătat încă o dată că tentaculele sistemului său ajung până la forțele de securitate. 

Datorii mari

La alegerile parlamentare din decembrie 2016, VMRO a câștigat, fără să obțină însă majoritatea necesară. Partidul albanez, DUI, ani de zile partener de coaliție al VMRO, s-a decis să schimbe macazul, trecând de partea social-democraților, până atunci în opoziție. Cu toate acestea, președintele Gjorge Ivanov, un apropiat al VMRO, a refuzat să-i accepte social-democratului Zoran Zaev mandatul pentru a forma guvernul. Acesta și-a asigurat majoritatea, 67 din 120 de mandate, printr-o coaliție cu minoritatea albaneză. Albanezii reprezintă aproximativ 25 de procente din populația Macedoniei, fiind cea mai mare minoritate. Abia la mijlocul lui mai, Ivanov a cedat presiunilor internaționale. 

”Criza guvernamentală a luat sfârșit acum, dar nu cred că se va încheia și criza din Macedonia”, a declarat Tobias Flessenkemper, Senior Fellow și director al Proiectului Balcani din cadrul Centrului Internațional de Formare Europeană (CIFE) de la Nisa. ”Este o atribuție foarte complexă și dificilă să realizezi o tranziție socială și să socotești ultimii ani în așa fel încât să nu se producă și mai mult antagonism”, adaugă Flessenkemper într-un interviu pentru DW.  

La acestea se adaugă nesiguranța față de finanțele statului. Conform statisticilor, Gruevski și partidul său au adunat în ultimii opt ani datorii de cel puțin 5 miliarde de euro. Numai pentru ”Skopje 2014” au fost cheltuite 700 de milioane de euro. Este vorba despre un proiect controversat în care s-au construit sute de clădiri baroce și memoriale pseudo-istorice la Skopje, comandate și supervizate de Gruevski însuși. Țelul său a fost să glorifice rădăcinile ”antice” ale Macedoniei. Iar o parte din bani a fost vărsată în sistemul clientelar al lui Gruevski, care l-a ajutat să câștige alegerile în ultimii ani. 

Cearta pentru nume

Coaliția lui Zaev, din care fac parte și două partide albaneze, se confruntă cu provocări majore și la nivel internațional. ”Aderarea la UE și NATO este prioritatea noii reformări”, a declarat Zaev. Cea mai mare provocare dincolo de reformele interne este cearta cu Grecia referitoare la numele țării. Grecia blochează din 2008 aderarea Macedoniei la NATO și din 2009 începutul discuțiilor pentru aderarea la UE. 

Noul ministru de Externe, Nikola Dimitrov, a anunțat deja prima sa vizită la Atena. ”Aceasta este cea mai mare problemă a noastră”, a declarat Dimitrov. Dar soluționarea nu se întrevede prea curând. Întâi trebuie rezolvate problemele interne.

Raportorul pentru Macedonia în Bundestag, Thorsten Frei (CDU), este de părere că totul depinde acum de guvernul Macedoniei. ”Germania și UE sunt total de partea Macedoniei. În momentul în care se văd progrese, sunt sigur că va exista presiune și asupra Greciei cu privire la nume”, a decalart acesta într-un interviu pentru DW. Este prea devreme, a adăugat Frei, pentru începerea negocierilor privind aderarea la UE, ”deoarece din cauza crizei prelungite s-au făcut regrese în procesul de integrare. Întâi, Macedonia trebuie să demonstreze ceva”. 

Autor: Boris Georgievski / lp