Mai poate CSM sa opreasca asaltul impotriva justitiei?

Intr-un interviu pentru Ziare.com, judecatoarea Andrea Chis a explicat felul in care urmeaza sa fie incalcata independenta justitiei: "atributia cea mai importanta a CSM, aceea de a apara independenta sistemului judiciar, ar fi definitiv compromisa".

"Prin modalitatea in care a inteles sa adopte aceste legi, puterea legiuitoare a incalcat principiul unei colaborari loiale intre puteri si a pus in pericol independenta sistemului judiciar. Legislativul ar trebui sa realizeze ca o justitie care nu este independenta nu este un beneficiu, ci un pericol, nu doar pentru democratie, ci si pentru celelalte puteri", a aratat judecatoarea Andrea Chis.

Dupa ce au trecut rapid prin Camera Deputatilor, modificarile la Legile Justitiei, avizate negativ de CSM, intra intr-o procedura mai mult decat urgenta in Senat, care este decizional. Cum se vede aceasta evolutie de la CSM?

In motivarea avizelor negative, in afara criticilor punctuale privind anumite textele ce afectau independenta sistemului judiciar, CSM a atras atentia asupra modului de derulare a procesului legislativ, respectiv, la acel moment, asupra faptului ca nu au fost respectate regulile generale de legiferare.

Bunaoara, nu exista o expunere de motive care sa fundamenteze modificarile propuse. E greu, aproape imposibil, sa participi la o consultare fara sa cunosti motivatia ce sta in spatele unei propuneri legislative.

Asa cum judecatorul trebuie sa isi motiveze solutia, nemotivarea hotararii constituind chiar abatere disciplinara, cel care formuleaza o propunere legislativa este obligat sa explice de ce considera necesara adoptarea unui anumit text de lege.

In comisia speciala, CSM a fost pus in situatia sa ia pozitie cu privire la amendamente propuse pe parcursul sedintelor acestei comisii. Daca ar fi sa facem un exercitiu de imaginatie, ganditi-va in ce situatie ar fi un justitiabil care ar exercita o cale de atac impotriva unei hotarari judecatoresti si, in fata instantei de apel sau de recurs, ar tot primi motive suplimentare de la instanta a carei hotarare a atacat-o si ar trebui sa raspunda la ele pe loc.

Urgenta nu a fost, la randul ei, justificata.

Deciziile CCR?

Deciziile Curtii Constitutionale la care se face referire in scurtele expuneri de motive au fost adoptate cu mult timp inaintea formularii propunerii legislative si, oricum, principalele modificari propuse vizeaza alte texte decat cele supuse controlului de constitutionalitate.

CSM, sustinut de hotararile adunarilor generale ale instantelor si parchetelor, a cerut initierea unui alt demers, care sa implice o reala consultare a magistratilor si a societatii civile. Lipsa transparentei si previzibilitatii procesului legislativ a atras o reactie negativa a corpului magistratilor si a societatii civile, care s-a pozitionat de partea puterii judecatoresti.

Sunt voci care sustin ca forma iesita din Camera a acestor legi este una benigna, pentru ca amenintarile cele mari ar fi fost eliminate.

Finalul nu este nici acum previzibil. Cel putin teoretic, exista posibilitatea de a fi adoptate alte modificari ce ar putea submina independenta sistemului judiciar intr-un sens chiar mai nociv decat cel propus in unele amendamente la care s-a renuntat pana acum.

Forma adoptata de Camera Deputatilor are dispozitii care restrang mult posibilitatea sistemului judiciar de a se apara in caz de afectare a independentei.

Astfel, se doreste limitarea libertatii de exprimare a magistratului, cu incalcarea Conventiei Europene a Drepturilor Omului, prevazandu-se (art. 9 alin. 3 din Legea nr. 303/2004, propus spre modificare prin pct. 11 al propunerii legislative) ca "judecatorii si procurorii sunt obligati ca, in exercitarea atributiilor, sa se abtina de la manifestarea sau exprimarea defaimatoare, in orice mod, la adresa celorlate puteri ale statului - legislativa si executiva".

Opozitia noastra la adoptarea unor astfel de legi ar putea constitui o astfel de manifestare, iar constatarea ei ar insemna cel putin incalcarea Codului deontologic, cu consecinte asupra carierei.

De asemenea, forma adoptata de Camera Deputatilor limiteaza posibilitatea CSM de a reactiona in timp util impotriva unor atacuri asupra independentei sistemului judiciar, prevazand, de exemplu (in art. 30 din Legea nr. 317/2004, propus spre modificare in pct. 25 al propunerii legislative), ca Plenul se poate pronunta asupra unei cereri privind apararea independentei justitiei in ansamblul sau, nu si din oficiu, asa cum se prevede expres in cazul apararii de catre sectie a independentei judecatorului sau procurorului individual.

Asadar, o sesizare din oficiu, cum a fost cea in cazul declaratiilor presedintelui Senatului care au incalcat independenta sistemului judiciar, nu ar mai fi posibila, CSM trebuind sa astepte o solicitare in acest sens.

In plus, pronuntarea Plenului asupra unei astfel de cereri este de doua ori temporizata, iar o reactie tarzie este una ineficienta, daca nu chiar inutila. In fapt, atributia cea mai importanta a CSM, aceea de a apara independenta sistemului judiciar, ar fi definitiv compromisa.

Totusi, Inspectia Judiciara nu a plecat de la CSM.

Inspectorul sef este desemnat de plenul CSM, insa dupa ce sustine un concurs in fata unei comisii compuse din 3 judecatori, un procuror, un reprezentant al societatii civile si un psiholog.

Cu alte cuvinte, concursul se sustine in fata unui plen mai mic, inexplicabil, membrii plenului nefiind unii de rangul intai si altii de rangul al doilea. Plenului ii ramane doar atributia de a confirma decizia comisiei de concurs.

Desi a fost insusita propunerea CSM in sensul organizarii concursului pentru functia de inspector de CSM prin INM, regulamentul de concurs va fi aprobat de inspectorul sef. In legea in vigoare, acesta doar propune regulamentul, care este aprobat de plenul CSM.

Astfel, o atributie esentiala in selectia inspectorilor ramane in mana unui singur om, ceea ce CSM-ul actual a incercat sa evite prin modificarea regulamentului de concurs, modificare atacata in instanta de conducerea Inspectiei Judiciare.

Este discutata si modificarea care permite comisiilor de control SRI si SIE sa verifice daca un magistrat este ofiter acoperit.

Judecatorii si procurorii nu pot fi lucratori operativi, inclusiv acoperiti sau informatori ori colaboratori ai vreunui serviciu de informatii si au obligatia sa dea anual o declaratie de necolaborare, a carei veridicitate este verificata de CSAT.

In propunerea legislativa, comisiile parlamentare pentru controlul activitatii serviciilor de informatii, din oficiu sau la sesizare, vor verifica si ele veridicitatea acestor date, iar rezultatul verificarii lor are valoare de informare conforma, fara a se defini ce inseamna aceasta.

In realitate, o astfel de verificare din partea unei alte puteri poate constitui un pericol pentru independenta judecatorului sau procurorului.

........

Ce mijloace legale mai are CSM pentru a opri aceste modificari?

ICCJ, in Sectiile Unite, are posibilitatea de a solicita un control prealabil de constitutionalitate, adica poate sesiza Curtea Constitutionala pentru controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgarea lor de catre presedintele statului. Presedintele ICCJ e membru de drept al CSM, deci CSM ar putea solicita acestuia sa convoace Sectiile Unite ale ICCJ pentru exercitarea acestei prerogative.

Considerati ca puterea judecatoreasca este sfidata de legislativ?

Formularea e foarte dura. Nu cred ca se urmareste in mod direct sfidarea puterii judecatoresti, ci, mai degraba, este vorba despre gresita intelegere a echilibrului dintre puterile statului.

Un stat in care justitia nu este independenta nu poate fi numit un stat democratic, ci este un stat care se indreapta impotriva cetatenilor sai, in loc sa apere drepturile fundamentale ale acestora. Prin modalitatea in care a inteles sa adopte aceste legi, puterea legiuitoare a incalcat principiul unei colaborari loiale intre puteri si a pus in pericol independenta sistemului judiciar.

Legislativul ar trebui sa realizeze ca o justitie care nu este independenta nu este un beneficiu, ci un pericol, nu doar pentru democratie, ci si pentru celelalte puteri.

Aici puteti citi interviul integral pe Ziare.com