Malta: micul preşedinte al UE

Peisajele din Malta, pitoreştile ei aşezări sunt cunoscute în întreaga lume, deşi oamenii nu ştiu adesea că scenele pe care le văd la cinema sau la televizor a fost acolo realizate. Prima parte a serialului "Game of Thrones" a fost filmată în minusculul arhipelag din Mediterana, la fel şi zeci de alte pelicule. Străzi ale capitalei La Valetta s-au transformat pe rând în culisă pentru "Contele de Montechristo", pentru "Codul lui Da Vinci" sau pentru "Troia". Un studio cinematografic din Malta a oferit ani la rând condiţii excepţionale pentru filmări subacvatice, dar între timp, bazine comparabile au fost amenajate şi în Spania sau la Londra. Malta oferă producătorilor internaţionali de filme un service complex, avantaje financiare, vreme însorită non-stop şi o limbă de circulaţie pe care mai toţi o înţeleg: Engleza. Care, pe lângă malteză, este limbă oficială în insulele devenite independente de Marea Britanie abia în 1964.

Ţară mică, ambiţii mari

Joseph Muscat, premierul Maltei, şi-a propus un plan abiţios pe durata celor şase luni, începând cu 1 ianuarie, în care ţara sa asigură preşedinţia prin rotaţie a UE. Muscat, în vârstă de 42 de ani, se află de trei ani în fruntea executivului. El a reuşit să pună capăt dominaţiei de decenii a Partidului Conservator, aflat în strânsă legătură cu Biserica Catolică din Malta. Astăzi nu se mai observă că social-democraţii au militat în 2004 împotriva aderării Maltei la UE. Joseph Muscat este un susţinător înfocat al UE, care şi-a propus cu precădere să prezinte soluţii de compromis pentru criza imigraţiei. Numeroase ţări ale UE refuză în continuare să primească pe teritoriul lor refugiaţi sau solicitanţi de azil. Aşa-numitele "ţări de front" Grecia, Italia sau Malta, unde sosesc cei mai mulţi imigranţi, cer în schimb să fie despovărate printr-un mecanism de redistribuire. "Cred că există voinţă pentru apropierea diverselor poziţii", a declarat Muscat la mijlocul lunii decembrie, când a avut loc la Bruxelles ultima reuniune la vârf a UE din acest an. El a adăugat: "Aceasta va fi o sarcină dificilă a preşedinţiei malteze, dar vom face tot ce putem pentru a armoniza aceste poziţii."

Reducerea imigraţiei din Africa

Malta este, cu cei 420.000 de locuitori ai săi, cel mai mic stat al UE, pe locul penultim clasându-se ducatul Luxemburg. De aceea, sarcina de a-i conduce simbolic pe cei 500 de milioane de locuitori ai statelor UE nu este una uşoară, din perspectivă politică şi logistică. În luna februarie va avea loc în La Valetta o reuniune informală extraordinară a şefilor de stat şi de guvern, consacrată numeroaselor crize, inclusiv cea a refugiaţilor, cu care UE se confruntă. Muscat vrea să stopeze afluxul de imigranţi africani. El a subliniat: "O noutate este realizarea faptului că ruta migranţilor din centrul Mediteranei este cheia soluţiei, este cheia unui întreg pachet. Avest pachet trebuie să cuprindă şi solidaritate, securitate şi paza frontierelor. Cred că am putea repeta şi în cazul Mediteranei înţelegerea existentă cu Turcia", a afirmat responsabilul. Turcia s-a angajat să-i reprimească pe refugiaţii şi imigranţii ajunşi din Turcia în Grecia. "Această înţelegere are un efect de descurajare enorm. De aceea, oamenii ar trebui să rămână cel mai bine în Africa şi să nu-şi rişte viaţa încercând să traverseze Mediterana", evidenţiază Muscat. Malta, situată între Libia şi Italia, se află pe ruta migranţilor, şi oferă în acest an găzduire unui număr de 1700 de solicitanţi de azil. Din anul 2012, în Malta au sosit mai bine de 20.000 de oameni, dar numai o treime din ei au rămas în insule. Cei mai mulţi au fost transportaţi spre Italia. Până în ianuarie anul acesta, cei care soseau erau automat internaţi în lagăre. După critici internaţionale severe, această practică a fost abandonată. Cu ajutorul UE, între timp au fost amenajate spaţii de cazare normale pentru migranţi şi refugiaţi. 

O istorie zbuciumată

Migraţia nu este pentru maltezi o temă nouă. De-a lungul secolelor, insulele au fost în repetate rânduri cucerite şi invadate. Ca o consecinţă, multe mii de maltezi şi-au părăsit ţara stabilindu-se în toată lumea. Fenicienii, romanii, grecii, arabii, italienii, cavalerii cruciaţi, Napoleon sau britanicii - cu toţii au stăpânit vremelnic Malta şi şi-au lăsat într-un fel sau altul amprenta acolo. Limba malteză, de exemplu, este singura limbă semită cu scriere latină.

Din punct de vedere economic, noua preşedintă a consiliului UE stă relativ bine, potrivit statisticii Comisiei de la Bruxelles. Ţara care a aderat la euro abia în 2008 nu se confruntă cu efectele crizei financiare. Nu este supra-îndatorată cum sunt Grecia sau Italia. Turismul, comerţul şi prestările de servicii în domeniul financiar sunt principalele surse de venit. Totuşi, instituţiile UE sunt nemulţumite că Malta este un paradis fiscal pentru firmele internaţionale. În plus, statul maltez oferă uşor investitorilor străini cetăţenie malteză, permiţându-le acestora implicit să călătorească fără viză în interiorul UE.

Bernd Riegert / ia