Marşurile de pace cu prilejul Paştelui

Totul a început în 1958 la Londra, când filosoful Betrand Russel a înfiinţat împreună cu parohul catedralei St. Paul's, John Collins, "Campania pentru dezarmare nucleară". Una dintre primele acţiuni de protest a fost marşul de patru zile organizat cu ocazia paştelui din Londra până la centrul de cercetare nucleară Aldermaston, situat la 83 de kilometri de capitala Marii Britanii. Astfel, a luat fiinţă o nouă formă de protest împotriva armelor nucleare.

Adversarii germani ai armelor nucleare au organizat, la rândul lor, un marş de protest cu doi ani mai târziu, în cadrul sărbătorilor de Paşte din 1960. Protestatarii s-au îndreptat din diferite oraşe din nordul Germaniei spre localitatea Bergen-Hohne, unde erau testate rachetele Honest-John de către armata americană. Printre organizatorii acestui prim marş de protest se numără Andreas Buro, care a devenit ulterior profesor de ştiinţe politice la Universitatea din Frankfurt şi una dintre figurile de proră ale mişcării pacifiste din Germania.

"Pe vremea aceea, am făcut un efort enorm: în primul rând, pentru că nici unul dintre noi nu era obişnuit cu astfel de demonstraţii, şi în al doilea rând, din motiv că am mers pe jos prin regiunile din est şi vest cu pancarte împotriva armelor nucleare timp de trei sau patru zile, până când am ajuns la Bergen-Hohe", povesteşte Andreas Buro.

Diversitate şi pacifism

Marşurile de pace cu prilejul Paştelui au reunit de la bun început grupările pacifiste cele mai diverse, de la cele de orientare socialistă până la conservatori, membri ai unei biserici sau sindicalişti. Această diversitate constituia un element cu totul nou în Germania anilor 60, explică Andreas Buro:

"A fost o mişcare socială deosebit de variată. De fapt, este vorba de prima mişcare socială din Republica Federală care nu era legată de apartenenţa la un anumit partid, ci s-a dezvoltat prin forţele proprii şi donaţii, constituind o nouă cultură a protestului."

În decursul anilor, demonstranţii nu au protestat doar împotriva armelor nucleare, ci au luptat pentru dezarmare şi democraţie.

Mişcarea pacifistă şi partidul ecologist

Protestele şi-au atins punctul culminant la începutul anilor 90, când sute de mii de germani au participat la demonstraţiile împotriva staţionării de armament nuclear şi rachete pe teritoriul Republicii Federale. În această perioadă a luat naştere şi noul partid ecologist german, care a renunţat însă între timp la identitatea sa pacifistă, după cum explică Mani Stenner de la reţeaua asociaţiilor pacifiste germane:

"Partidul ecologist îşi are rădăcinile în mişcările sociale, ecologiste şi anti-nucleare, şi în special în cele pacifiste. Mulţi membri ai organizaţiilor noastre sunt însă de părere că partidul ecologist a renunţat la această orientare pacifistă în 1998, când s-a pronunţat în favoarea războiului din fosta Iugoslavie."

Între timp, marşurile de protest organizate de paşte nu mai reprezintă decât una dintre multiplele forme ale angajamentului împotriva războiului, iar numărul participanţilor este tot mai scăzut.