Marea Britanie: alegeri în era terorismului

Madrid, Paris, Londra: capitalele europene au devenit în repetate rânduri ținta unor atacuri teroriste în pragul alegerilor. În 2004, 192 de persoane au fost ucise într-un atentat islamist care a vizat trenurile regionale și gara principală din Madrid, cu doar câteva zile înainte de scrutinul parlamentar. Cu câteva săptămâni în urmă, la scurt timp înainte de alegerile prezidențiale din Franța, un atacator a deschis focul pe renumitul bulevard parizian Champs-Élysées.

În pragul alegerilor britanice a avut loc atentatul de pe London Bridge, din nou au murit oameni nevinovați - e cel de-al treilea atentat în Marea Britanie din ultimele săptămâni. Scindarea societății și a scenei politice britanice, dar și ieșirea din Uniunea Europeană par mai puțin importante în aceste momente. Întreaga țară e în stare de șoc, iar partidele britanice au stabilit să întrerupă campania electorală - cel puțin la nivel național. 

Nimeni nu profită de pe urma terorismului

Poate că e mai bine așa: abordarea problemei terorismului de către majoritatea politicienilor după atentatul de la Manchester a creat o impresie nefericită. "Ambii lideri ai marilor partide sunt într-o lumină proastă", explică politologul Anthony Glees de la universitatea din Buckingham, într-un interviu acordat postului Deutsche Welle. Atât conservatoarea Theresa May, cât și principalul ei contracandidat de stânga, laburistul Jeremy Corbyn, sunt tot mai controversați după ultimele atentate teroriste.

Șefa de guvern May a anunțat direct după atentat un plan pentru combaterea terorismului. Dar experiența ei din domeniul politicii interne a devenit, în campania electorală, mai degrabă un dezavantaj pentru May, din moment ce a contribuit la accentuarea unor probleme, subliniază Glees: "Știm că există aproximativ 23.000 de suspecți jihadiști în Marea Britanie. Dar nu-i putem controla, pentru că Theresa May a renunțat la aceste controale în 2010, când era ministru de interne."

Nici laburistul Jeremy Corbyn nu a făcut o impresie prea bună după atentate: a cerut demisia lui May în ciuda faptului că marile partide stabiliseră întreruperea campaniei electorale. "Sub conducerea lui Jeremy Corbyn, despre care se știe că a simpatizat cu militanții irlandezi de la IRA, Partidul Laburist a pledat în favoarea unor negocieri cu teroriștii", explică Glees. După atentatul de la Manchester, Corbyn a promis însă "mai mulți polițiști pe străzi" în cazul în care va câștiga alegerile.

Un cerc vicios

Societatea e scindată, subliniază Glees: "Politica e neputincioasă, pentru că Marea Britanie e într-o situație foarte dificilă. Anul trecut, britanicii au votat în favoarea ieșirii țării din UE, fără să le fi explicat vreun politician ce înseamnă de fapt Brexit-ul." Țara se află într-o stare de criză care nu se mai termină - un cerc vicios la nivel politic, crede Glees: "Din acest motiv suntem mai ușor de atacat."

Rămâne de văzut ce va influența, până la sfârșit, alegerile de joi. Indiferent cum văd britanicii problema terorismului sau ieșirea țării lor din UE - Regatul Unit trebuie să decidă, în același timp, cum va arăta peste câțiva ani: dezbaterile vizează atât dorința scoțienilor de a deveni independenți, cât și viitorul Serviciului Național de Sănătate (NHS) din Marea Britanie, o instituție deosebit de prețuită de britanici.

"Britanicii sunt calmi", explică Glees. Iar democrația nu e atât de vulnerabilă în fața terorismului cum ar părea la prima vedere. În Franța, Marine le Pen nu a reușit să câștige alegerile cu politica fricii, ci a avut succes campania pro-europeană a tânărului Emmanuel Macron, al cărui partid nou se numește "En Marche" (Înainte!)

Iar în Spania anului 2004, partidul conservator nu a pierdut doar în urma nemulțumirilor interne, ci și pentru că a dat vina pe gruparea teroristă bască ETA după sângeroasele atentate islamiste. Aceste acuzații i-au înfuriat pe spanioli, alteori atât de scindați.

Oricine va câștiga alegerile din Marea Britanie: munca cea mai grea de abia începe.

Autori: Maximiliane Koschyk & Andreas Noll (das)