Masca extremismului

Preşedintele parlamentului Moldovei, Marian Lupu critică dur România. Într-un interviu publicat de cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung demnitarul comunist din republica Moldova se plînge de România întrucît potrivit lui, românii ar „ameninţa suveranitatea naţională” a Chişinăului acordîndu-le basarabenilor cetăţenia.

Lupu critică pe un ton mult mai ponderat Rusia, din pricina embargoului impus asupra importurilor de vinuri moldoveneşti, demers menit, potrivit lui, să exercite presiuni asupra Chişinăului în probelma Transnistriei.

Concomitent, Lupu afirmă că nu se va încheia un acord bilateral între Moscova şi Chişinău, deşi liderii din cele două capitale negociază î prezent intens. Potrivit lui Lupu, Moldova doreşte integrarea în UE, vrea „să-şi creeze instituţii democratice şi să treacă la economia de piaţă, străduindu-se să impună o schimbare de mentalitate a populaţiei care să adopte valorile europene”.

In privinţa calităţii sale de activist comunist Lupu s-a străduit să-şi prezinte apartenenţa la partidul lui Lenin şi Stalin ca pe o curiozitate locală. Formaţiunea sa şi a preşedintelui Voronin ar fi în realitate, potrivit lui, „nu un partid comunist, ci social-democrat”. Atît despre schimbările de mentalitate de la Chişinău

Presa apuseană se ocupă azi pe larg de apropiatul summit G-8 şi de ameninţarea ciocnirilor violente ale forţelor de ordine cu o mişcare antiglobalizare formată nu doar din ecologişti şi pacifişti creştini, ci şi din grupări situate deopotrivă la extrema stîngă şi la extrema dreaptă.

Editorialiştii mai consacră spaţii victoriei forţelor de centru-dreapta în alegerile locale şi regionale din nordul Italiei, precum şi de alunecarea în totalitarismul comunist al Venezuelei, al cărei preşedinte marxist a dispus închiderea ultimului şi celui mai vechi post privat de televiziune, iscînd în reacţie masive proteste din partea opoziţiei.

In fine, analiştii abordează şi cele mai recente răpiri de cetăţeni occidentali comise în Irak.

Referindu-se la demonstranţiile din culisele summitului g-8, ziarul berlinez Die Welt relevă modul în care dreapta democratică occidentală vede natura mişcării antiglobalizare. „Grupările care o compun încearcă să-şi demonstreze violent şi deci arhaic puterea, dar îşi maschează dorinţa de dictatură şi totalitarism, îmbrăcînd-o în haina luptei pentru drepturi civice”, notează cotidianul berlinez.

Cotidianul conservator Frankfurter Allgemeine Zeitung scoate în evidenţă contradicţiile unor proteste, care, pe de o parte, „le reproşează celor 7 state puternic industrializate şi Rusiei, că ar fi alcăuit un guvern mondial” ocult, pe de alta formulează „revendicări pe care nici însuşi Cerul nu le-ar putea satisface. De pildă eliberarea Africii de sărăcie, de boli şi războoaie. In plus, doar un guvern mondial ar putea, de fapt, rezolva doleanţele ecologice ale unei părţi a adversarilor globalizării”.

In context, Nuernberger Nachrichten critică refuzul Chinei de a pune umărul la protecţia mediului, deşi „după SUA, China a ajuns pe locul doi în lume” pe lista ţărilor care emit gaze cu efect de seră. Suedeutsche Zeitung condamnă în schimb SUA, la unison cu alte cotidiane de stînga.

Nu puţini editorialişti, de pildă de la Neue Zuercher Zeitung din Elveţia relevă accentele antiamericane din discursul unor demnitari social-democraţi germani. Ministrul german al ecologiei, Gabriel, de pildă, încearcă să-i forţeze mîna creştin-democratei Angela Merkel, „punînd paie pe foc” pentru a o sili „să renunţe la diplomaţia tăcută” şi să se certe deschis cu administraţia Bush. Alţi comentatori atrag atenţia asupra liderului social-democrat german Beck, care a cerut Americii să cedeze în faţa revendicărilor Rusiei şi să renunţe la amplasarea în Cehia şi Polonia a scutului american antirachetă.