Masterplan pentru integrare

Lista cererilor este lungă. Deși încă nu există suficiente detalii despre conceptul de integrare, experții guvernamentali în chestiuni privind migraţia au idei precise despre cum trebuie integraţi refugiaţii în societatea germană.

Psihologul şi autorul Ahmad Mansour consideră că integrarea ar trebui să fie un subiect abordat deprofesioniști. Este greșit să lăsăm această tematică pe umerii voluntarilor. Profesorii și lucrătorii sociali ar trebui să fie mai bine pregătiți în aceste chestiuni, să știe mai multe despre islam și să aibă soluţii când se confruntă de tineri radicalizaţi.

Valori precum democrația, libertatea de exprimare și drepturile omului trebuie să facă parte din programa școlară. Islamul ar trebui să poată fi pus sub semnul întrebării, mai spune Mansour. Radicalizarea, crimele de onoare și antisemitismul trebuie să fie condamnate în mod clar, dar fără izolarea musulmanilor.

Program de investiţii profitabil

Olaf Kleist, cercetător la Universităţile din Osnabrück și Oxford, enumeră patru puncte care ar trebui să facă parte din conceptului de integrare. Locuințe, educație, muncă și societate civilă. Aceste aspecte trebuie să se contopească, a declarat el pentru Deutsche Welle.

"Cazarea refugiaților este o provocare majoră. Totuși, acest lucru poate favoriza apariţia unor oportunități de modernizare pentru orașe" Acest lucru este valabil şi în domeniul educației. Şcolile și universitățile trebuie să se adapteze la schimbarea situației.

În special rolul societății civile a fost evidențiat de Kleist, care crede că "numeroasele inițiative existente au nevoie de sprijin suplimentar". Kleist consideră că integrarea este un program de mare anvergură în care trebuie mai întâi investit. Pe termen lung, crede specialistul, economia germană ar avea de profitat.

Școala va juca un rol cheie. În prezent, există încă deficite. Aceasta este concluzia consiliului de experți al fundațiilor germane privind integrarea și migrația. "Este un lucru ştiut de ani de zile că studenții imigranți au acces mai redus la educație", spune directoarea Cornelia Schu. "Finanţarea educației nu mai ţine cont de nevoile suplimentare ale școlilor pentru a compensa acest dezavantaj", crede aceasta.

Încă din 2007, autorităţile landurilor au promis că vor combate această problemă. Pentru ca finanțarea să poată fi distribuită corect, în funcție de necesități, trebuie determinate nevoile fiecărei școli în parte. Analiza ar trebui să ţină seama de procentul de elevi cu origini străine, spune Schu.

Şanse pentru regiunile mai puţin dezvoltate

Wolfgang Kaschuba, director al Institutului pentru Cercetare Empirică a Integrării şi Migraţiei, propune un masterplan pentru integrare. De asemenea, şi Kaschuba crede că cele patru elemente esenţiale pentru o bună integrare a refugiaţilor sunt: locuințele, învățarea limbii, educația și locul de muncă. Este nevoie de apariţia unor modele de integrare sustenabile pe termen lung.

Acesta contrazice, de asemenea, părere unor politicieni, conform cărora numărul nou-veniţilor este prea mare pentru a putea reuşi. "Avalanșa nu este atât de mare precum se spune la nivel politic. Când am discutat în urmă cu cinci ani despre modificările demografice, mulți ar fi fost fericiţi dacă un milion de oameni ar fi venit, brusc, în Germania. Acum, ei sunt aici", spune Kaschuba.

În Germania există de asemenea un decalaj mare între mediul urban şi cel rural. În ţară se află mai mult de un milion de case goale. Situația este una de tip win-win pentru regiunile mai puţin dezvoltate, crede Kaschuba.

Şi organizațiile evreiești urmăresc cu atenție conceptul guvernamental de integrare a refugiaţilor. Reprezentanţii comunităţilor evreieşti se tem de o creștere a antisemitismului în Germania.