Medici în bătaia puştii

De cele mai multe ori atacurile începeau după apusul soarelui, povesteşte chirurgul Hannes Pietschmann. În luna mai, medicul s-a aflat timp de două săptămâni în misiune umanitară în sudul Sudanului. Când începea schimbul de focuri "trebuia să ne adăpostim şi să avem la noi o geantă cu strictul necesar: apă, alimente, acte şi bani."

Când era linişte, chirurgul din Hamburg opera bolvanii aflaţi într-un lagăr situat în apropiere de Bentiu. 15.000 de persoane s-au refugiat în acest centru din nordul ţării. "În corturi era un aer sufocant, rănile şi pansamentele erau vechi şi umede, muştele zburau peste tot", descrie Pietschmann starea jalnică a bolnavilor din spitalul de campanie în care a lucrat. Zile la rând mulţi pacienţi în stare gravă au refuzat ajutorul medicului de teamă să nu intre în vizorul atacanţilor.

Medicii sunt atacaţi cu bună ştiinţă

Temerile acestora erau justificate: în ultimele luni, spitalele organizaţiei "Medici fără frontiere" au fost atacate, iar pacienţii ucişi cu sânge rece. Astfel, la Malakal, voluntarii au descoperit cadavrele a 14 bolnavi omorâţi în paturi. În timpul luptelor din primăvara acestui an, oraşul a fost distrus complet.

În aprilie, în Republica Centrafricană, trei voluntari ai organizaţiei "Medici fără frontiere" au fost ucişi; în Siria, alţi cinci au fost ţinuţi ostatici multă vreme. "Avem de-a face cu grave încălcări ale dreptului umanitar internaţional", afirmă reprezentanţii organizaţiei. Atât bolnavii sau răniţii cât şi personalul care le acordă asistenţă se află sub protecţie.

Retragerea din Somalia

Anul trecut cea mai gravă situaţie a fost cea din Somalia: după 22 de ani de activitate în această ţară, organizaţia s-a retras declarându-şi incapacitatea de a mai asigura securitatea celor 1500 de voluntari ai săi. A fost cea mai dificilă decizie de la înfiinţarea organizaţiei umanitare, în urmă cu 40 de ani, până acum - afirmă reprezentanţii "Medici fără frontiere".

În multe regiuni ale Somaliei, centrele organizaţiei erau singurele "instituţii" care asigurau servicii medicale. Cu toate acestea, autorităţile somaleze nu au fost capabile să împiedice atacurile asupra medicilor străini, ba chiar au fost implicate în ele. Din 1991 până în prezent, organizaţia "Medici fără frontiere" a pierdut în Somalia 16 voluntari.

Frank Dörner, directorul "Medici fără frontiere" Germania, priveşte cu îngrijorare înmulţirea atacurilor asupra misiunilor umanitare. Unul dintre motive ar fi faptul că guvernele anumitor state urmăresc ţeluri politice folosindu-se de serviciile medicale. În cele din urmă au de suferit şi organizaţiile neutre.

De exemplu, în 2011, sub pretextul unei campanii de vaccinare gratuite în Pakistan, CIA s-a aflat în căutarea lui Osama bin Laden. Un medic pakistanez, implicat în campanie, a furnizat informaţii importante, serviciilor secrete americane.

Nicio legătură cu Armata

Problematică e şi nominalizarea organizaţiilor umanitare ca parteneri ai guvernelor, de exemplu cea din "Counter Insurgency Manual" a forţelor armate americane. "Aceste documente sunt citite şi răscitite", avertizează Dörner.

Dacă "Medici fără frontiere" sau "Comitetul Internaţional al Crucii Roşii" sunt numiţi parteneri civili ai armatei americane, "atunci avem o mare problemă", adaugă Frank Dörner.

Dacă guvernele se folosesc de misiuni umanitare, mai ales în lupta contra terorismului", ONG-urile sunt obligate să se apere şi să facă lumină. "Singura noastră protecţie este percepţia celorlalţi, convingerea acestora în neutralitatea noastră", mai spune Dörner.

Organizaţia "Medici fără frontiere" respinge aşa-numita strategie a "securităţii în reţea" - fuziunea între sprijinul militar şi cel umanitar. Pe fondul sporirii misiunii Armatei germane în Africa, organizaţia îi cere Guvernului de la Berlin să nu contopească cele două domenii.