1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Summit economic dedicat refugiaţilor

Ag/Alina Kühnel13 august 2016

Integrarea refugiaţilor pe piaţa muncii din Germania este dificilă. Angela Merkel a invitat cele mai importante concerne germane la un summit organizat chiar la sediul Cancelariei Federale.

https://p.dw.com/p/1JhfH
Cancelaria Federală din Berlin
Cancelaria Federală din BerlinImagine: picture-alliance/blickwinkel/McPHOTO

Potrivit unor informaţii publicate de presa germană, cancelara Angela Merkel i-a invitat pe managerii celor mai importante concerne din Republica Federală la un summit, care va avea loc pe 14 septembrie. Pe agenda întrunirii, tema principală va fi optimizarea integrării refugiaţilor pe piaţa muncii din Republica Federală. Merkel speră să convingă firmele să pună la dispoziţie mai multe locuri de muncă, dar să ofere şi posibilităţi de specializare pentru refugiaţi.

Membrii iniţiativei "Noi împreună", printre care se numără şi Simenens, Evonik, Opel, RWE şi VW - ar urma să ofere detalii despre ceea ce au făcut până acum în domeniul integrării refugiaţilor, se mai arată în articolul publicat de "Bild". Angela Merkel doreşte să clarifice în ce măsură reprezentanţii economiei federale s-ar putea implica mai eficient în accelerarea integrării acestora.

Concernele criticate

Ministrul federal al economiei, Sigmar Gabriel, a lansat deja un apel către concernele de top, pentru a anjaga mai mulţi refugiaţi. S-a creat impresia că implicarea marilor firme se situează în urma firmelor mijlocii, se arată în scrisoarea adresată celor mai importante 30 de concerne germane cotate la bursă.

Şefa de personal de la Siemens, Janina Kugel, anunţa la începutul săptămânii că integrarea refugiaţilor pe piaţa muncii reprezintă o provocare pe termen lung. Prin digitalizare s-a creat "o tendinţă către calificări mai înalte. Nu vom mai putea să oferim locuri de muncă celor necalificaţi", a declarat Kugel pentru "Süddeutsche Zeitung". Concernul a creat 100 de noi locuri de practică şi oferă unui număr de 66 de refugiaţi şansa de a afla cum se lucrează la Siemens. După perioada de pregătire şi calificare vor apărea impulsurile necesare pe termen lung, dar "problema lipsei specialiştilor nu va fi rezolată de refugiaţi de la o zi la alta".

Sediul central al Siemens din München
Sediul central al Siemens din MünchenImagine: Getty Images/AFP/C. Stache

Situaţia este confirmată şi de datele puse la dispoziţie de Oficiul Federal al Forţei de Muncă (BA). Potrivit acestuia, la finele lunii iunie, circa 297.000 de solicitanţi de azil erau înregistraţi ca fiind în căutarea unui loc de muncă. Datele nu sunt definitive, în contextul în care mulţi nu au oferit date complete referitoare la pregătirea lor profesională. "În ciuda acestor bariere, este evident că refugiaţii vor putea fi angajaţi, la început, în posturi în care nu este necesară decât o calificare minimă", conchid experţii. Pentru 58 la sută dintre cei nou-veniţi ar fi potrivite doar locuri de muncă fără calificare.

Date incomplete

Un sfert dintre solicitanţi nu au terminat o şcoală profesională şi un alt sfert dintre aceştia au diploma de bacalaureat sau au urmat cursurile unei facultăţi. Datele sunt însă incomplete, întrucât o treime dintre azilanţi nu dispune de niciun fel de documente, care să ateste nivelul de pregătire şcolară. 74 la sută dintre refugiaţi nu au o calificare profesională. Doar 9 procente dintre cei cuprinşi în statistici susţin că au terminat o facultate.

Frank-Jürgen Weise
Frank-Jürgen WeiseImagine: picture-alliance/dpa/B. von Jutrczenka

Specialiştii de la Oficiul Forţei de Muncă avertizează însă că este posibil ca mulţi dintre refugiaţi să fie calificaţi, fără a putea dovedi însă prin certificate sau diplome acest lucru. Lipsa diplomelor îi plasează pe potenţialii salariaţi în categoria celor fără "o calificare profesională".

Din totalul refugiaţilor aflaţi în căutarea unui loc de muncă, trei sferturi sunt bărbaţi, iar aproape jumătate dintre aceştia au mai puţin de 30 de ani. "Sunt mulţi tineri, care vor să rămână pe o perioadă mai lungă de timp", a spus şeful BA, Frank-Jürgen Weise. Pentru acesta, investiţia în cursuri de limbă şi cursuri profesionale "ar aduce avantaje oamenilor, dar şi societăţii germane."