Mesajul Americii către români

Călătoria la Bucureşti a numărului doi al administraţiei americane, Joe Biden, s-a desfăşurat într-un moment politic extrem de delicat.

Ea s-a vrut un semnal de fermitate la adresa neoimperialismului moscovit şi de clar interes şi ajutor american lansat românilor şi esteuropenilor, ca şi unui Bătrân Continent oarecum debusolat de riscul replonjării într-un nou război rece de lungă durată. Ca şi proximul turneu european al preşedinteleui Barack Obama, care va include o vizită în Polonia, alt stat „din prima linie”, de felul României, vizita lui Biden poate fi cotată drept indiciu al unei schimbări de paradigmă a politicii SUA.

Înainte de a fi fost şocaţi de duşul rece al transformării vertiginoase a lui Vladimir Putin dintr-un lider autoritar într-un şef de stat cu o platformă etnicistă şi acţiuni imperialiste, administraţia Obama ar fi vrut de fapt să lase europenilor grija frontierelor de răsărit ale Uniunii.

Indiciu al unei gândiri politice externe nu foarte coapte, în fapt profund inadecvate la provocările multicefale ale secolului XXI, Casa Albă dăduse semne că debutează o eră în care Washingtonul urma să se concentreze exclusiv pe foarte dinamicul spaţiu asiatic şi pacific.

Graba retragerii din Irak şi Afganistan, gafele în serie comise în lumea arabă şi magrebină, trădând oboseala unui deceniu şi jumătate de război antiterorist şi întoarcerea cu spatele la Europa au redeschis nu doar poftele extremismului islamist. ci şi pe cele, nu mai puţin antidemocratice, ale Kremlinului. Slăbiciunea externă a SUA a suscitat ample iritări şi critici vehemente din partea opoziţiei conservatoare de peste ocean, obligând administraţia Obama să-şi regândească priorităţile.

Înţelegând în fine, într-un târziu, că nu doar ucrainenii ci şi aliaţii Americii sunt acut ameninţaţi, în măsura în care expansiunea teritorială a Rusiei merge mână în mână cu un devastator atac asupra miezului valoric al lumii libere, în speţă împotriva democraţiilor şi statelor de drept, Washingtonul pare să se fi trezit.

La Bucureşti, Biden a abordat însă nu doar ameninţarea externă, militară, reprezentată de regimul Putin, al cărei antidot, aparent simplu şi clar e asumarea serioasă, indubitabilă, a clauzei de într-ajutorare a alianţei nordatlantice, ori chestiunea, de asemeneni semnificativă, a necesarei lichidări a dependenţei energetice europene de Rusia. În ambele chestiuni America şi-a reiterat credibil promisiunea de a ajuta România.

Dar mult mai importantă, ba esenţială pentru întreaga Europă ex-comunistă, care se teme să reîncapă sub controlul Moscovei s-a dovedit cu totul altă constatare comunicată românilor de înaltul oaspete de peste ocean. Biden a avertizat faţă de pericolul grav şi acut al destabilizării interne prin corupţia dirijată şi exploatată din afară.

Care, văzută din această perspectivă, e o formă de avangardă a tiraniei. E un cal troian, o poartă deschisă prin care poate pătrunde în cetate un agresor extern (afişând, la rigoare, un chip intern) şi-o poate cuceri fără să tragă un foc de armă, vârându-i pur şi simplu în buzunar pe mai marii ţării. Fiindcă, „atunci când politicienii pot fi cumpăraţi, când tribunalele pot fi cumpărate, iar presa face propagandă, societatea poate fi manipulată din exterior și...pierde controlul asupra propriului destin”.

Nu-i totodată greu de ghicit la cine şi la ce clientelă anume s-a referit demnitarul american când a descris ce se întâmplă cu o societate ori de câte ori politicienii ei se lasă achiziţionaţi.

Era previzibil ca presa şi clasa politică anti-băsistă, în frunte cu premierul Ponta, să înghită cu mari noduri acest mesaj şi căldura manifestă cu care Biden l-a tratat pe preşedintele României, Traian Băsescu. Prin vocea, gesturile şi declaraţiile lui Biden, America l-a omologat pe actualul lider de la Cotroceni şi l-a ridicat pe scut, elogiindu-l pe Traian Băsescu în calitate de prieten şi de om de stat care şi-a dovedit fără echivoc ataşamentul faţă de valorile societăţii deschise, faţă de relaţiile transatlantice şi faţă de alianţele occidentale.

Dar Traian Băsescu, garantul statului de drept românesc, îşi va încheia în curând mandatul. Nu e clar deloc ce se va întâmpla după plecarea sa de la Cotroceni cu independenţa justiţiei româneşti şi separarea puterilor în stat. Nu e limpede câtuşi de puţin ce şanse va mai avea lupta contra corupţiei, cum anume va evolua societatea românească şi în ce măsură va putea rezista dublului asalt asupra statului de drept, ameninţat, iată, deopotrivă, de forţe interne şi externe.

În acest context Biden şi-a transmis mesajul esenţial. Potrivit lui, America şi NATO se pot ocupa de blindatele ruseşti, dar mai puţin de cai troieni. Neutralizarea lor ar trebui, din unghiul administraţiei americane, să cadă în sarcina românilor înşişi. Alegerile le oferă în acest context un bun prilej.

Dar misiunea românilor riscă să fie cu atât mai dificilă cu cât nu e sigur că o masă critică a electoratului a înţeles mesajul Occidentului, iar Germania şi Europa sunt departe de a-şi fi clarificat propriile nevoi şi priorităţi în epoca de după anexarea ilegală a Crimeii.