Migranţii români nu se grăbesc să revină în patrie

În baza celor mai recente statistici, fluxul migraţiei continuă să ia amploare, afirmă Paul Milata. Deşi există numeroşi repatriaţi – mai mulţi bulgari decât români – numărul lor este nesemnificativ comparativ cu cel al migranţilor. Mai ales, când e vorba de persoane cu o înaltă calificare. Care sunt, în consecinţă, efectele migraţiei pentru ţările de origine, România şi Bulgaria ?

“Emigrarea forţelor calificate şi a cadrelor de conducere a dus la o pierdere subită de know-how în ţările de origine ale migranţilor”, răspunde Milata, precizând că acesta a fost primul efect direct şi sensibil. „În al doilea rând”, continuă el, „în momentul în care migraţia a luat proporţii, ea a provocat o explozie a salariilor, mai ales în anumite branşe respectiv la anumite niveluri de conducere. Din precauţie, nu doresc să afirm că salariile în România şi Bulgaria ar fi prea de ridicate, dar sunt anumite poziţii în care pe de-o parte migraţia şi pe de alta investiţiile în aceste două ţări au dus la creşterea cea mai rapidă a salariilor, la scară europeană”.

România în urma Bulgariei la combaterea migraţiei cadrelor calificate

În contextul aceluiaşi fenomen, statisticile demonstrează că România se descurcă mai prost decât Bulgaria. Motivele sunt, în opinia istoricului Paul Milata, următoarele :

„Bulgaria investeşte mai mult în educaţie. Bulgaria are rezultate mai bune la studii comparative internaţionale în învăţământ (de pildă la studiul IGLU). Bulgaria a identificat mai bine, cred eu, problema migraţiei forţei calificate de muncă şi a consacrat acestui fenomen două documente strategice, unul în 2006 şi unul în 2008, studii demografice care cercetează şi aspectul repatrierii migranţilor. În toate domeniile enunţate mai înainte, România se află în urma Bulgariei.”

Credibilitatea statului - un factor decisiv în procesul de repatriere

Printre factorii care nu sunt tocmai încurajatori pentru revenirea migranţilor, mai ales a celor cu o înaltă calificare, Paul Milata a enumerat calitatea precară sistemului de învăţământ şi a celui sanitar, precum şi a infrastructurii în sensul cel mai larg : canalizare, electrificare, apă potabilă, dar şi administraţia publică.

„Acesta este din punctul meu de vedere cel mai important argument împotriva unei reveniri deoarece aceste servicii sunt mult mai bune în ţările-ţintă ale migranţilor”.

Administraţia publică este deosebit de importantă în acest context deoarece ea determină credibilitatea guvernului. În ceea ce priveşte corpuţia, de pildă. Or, privind participarea la vot în ultimii ani în cele două ţări, ambele guverne nu se bucură tocmai de credibilitate din partea cetăţenilor. În acest sens, documentele strategice îşi pierd eficienţa. Nu este suficientă calitatea lor. Sursa care le emite trebuie să fie credibilă. Abia atunci, migranţii, încurajaţi şi de creşterea economică, s-ar putea decide să se întoarcă în ţările lor de origine.

Migranţii cu o înaltă calificare rareori devin victimele crizelor economice

Îi va constrânge criza economică globală pe migranţi să revină acasă ?

„Nu ştiu”, afirmă istoricul originar din România. „În orice caz”, continuă Milata, "trebuie făcută deosebirea între forţa de muncă necalificată şi cea cu o înaltă calificare, şi mi-aş dori foarte mult ca cei calificaţi să revină în patria lor. Dar experienţa ne învaţă că în situaţii de criză economică se întorc mai întâi cei fără calificare profesională, în timp ce migranţii cu o înaltă calificare tind să rămână, ei fiind deja perfect integraţi în ţările în care au emigrat şi resimţind, de aceea, mult mai puţin presiunea de a se întoarce acasă”.