Mingea e în terenul Iranului.

De altfel , cele 5 state membre permanente cu drept de veto în Consiliul de Securitate, cărora li s-a alăturat şi Germania, au adresat deja un apel în acest sens Iranului. Miniştrii de externe ai Chinei, Marii Britanii, Franţei, Statelor Unite şi Rusiei , precum şi împuternicitul Uniunii Europene pentru politică externă, Javier Solana, s-au întrunit la Berlin la invitaţia colegului lor german Frank -Walter Steinmeier pentru a dezbate tocmai chestiunea conflictului creat de dosarul nuclear iranian.

Apelul adresat Iranului vizează în primul rînd suspendarea procedurilor de îmbogăţire a uraniului. Conform declaraţiei Consiliului de Securitate ONU, Teheranul dispune de 30 de zile pentru a se conforma acestui imperativ enunţat şi cu ocazia întrunirii celor cinci miniştri de externe ai ţărilor cu drept de veto în Consiliul de Securitate cu colegul lor german Frank -WalterSteinmeier , la Berlin:” Iranul are de ales între o izolare internaţională din vină proprie în cazul în care continuă procedurile de îmbogăţire a uraniului ignorînd voinţa comunităţii internaţionale şi între o revenire la masa tratativelor.Sperăm cu toţii că Iranul va opta în favoarea şansei ce-i stă la dispoziţie „ - a declarat şeful diplomaţiei germane.

Colegul său britanic Jack Straw , a subliniat ideea că nimeni nu-i poate interzice Iranului dreptul de a utiliza energia nucleară în scopuri paşnice.Există însă bănuiala că sub pretextul unei utilizări în scopuri civile a energiei nucleare , Teheranul urmăreşte producerea de arme atomice. Iranienii şi-au făcut o socoteală falsă.Ei au crezut că dosarul lor nuclear va dezbina comunitatea internaţională care însă şi-a demonstrat şi mai puternic solidaritatea – a dat de înţeles şeful diplomaţiei britanice.

Prin ce metode ar putea fi influenţat Teheranul să –şi schimbe cursul politicii nucleare – rămîne deocamdată un mister pe care miniştrii de externe nu l-au spulberat. Nici ultima declaraţie ONU nu conţine referinţe la posibilele mijloace de a determina Iranul să facă concesiile necesare.Si fiindcă probabilitatea ca Iranul să ignore atît exigenţele ONU cît şi răgazul care i-a fost dat în acest scop creşte , adoptarea unor sancţiuni devine tot mai plauzibilă. Ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier a insistat asupra faptului că este rîndul Iranului să acţioneze.

Nu constituie însă pentru nimeni un secret că Rusia şi China nu pun prea mare preţ pe sancţiunile Consiliului de Securitate ONU împotriva Iranului,partenerul lor de afaceri.”Sancţiunile nu reprezintă un mijloc eficient pentru aplanarea unor astfel de conflicte” a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov.

Aşa încît consensul general domneşte doar în privinţa termenului de 30 de zile dat Teheranului pentru a se conforma exigenţelor Organizaţiei Naţiunilor Unite .Secretarul american de stat Condoleeza Rice a ţinut să dezmintă zvonurile potrivit cărora Washingtonul ar fi adus în discuţie sancţiuni politice împotriva Teheranului.În convorbirile avute cu colegii ei la Berlin, şefa diplomaţiei americane a declarat: „Este un nou semnal dat Iranului şi anume că negocierile şi nu confruntarea constituie calea cea mai potrivită.”