Von der Leyen mizează pe ţări din estul Europei

Au trecut mai bine de zece ani de la ultima vizită a unui ministru german al Apărării la Bucureşti. Contactele bilaterale au avut loc de atunci la Bruxelles în cadrul NATO şi până acum părea că atâta este suficient. Dar criza din Ucraina a schimbat totul. Agresiunea rusească, de care se simt ameninţate mai ales statele NATO din estul Europei, a dat naştere la o sumedenie de teme de discuţie. În ultima vreme se planifică manevre comune, se dizlocă trupe şi se testează strategii de disuasiune.

Acţiuni de acest fel se desfăşoară cu intensitate în ţări cum este şi România, care are o lungă frontieră comună cu Ucraina şi este riverană la Marea Neagră, o zonă de mare importanţă strategică. Un rol important revine în aceste împrejurări şi învecinatei Republici Moldova, al doilea stat românesc, care se apropie de Uniunea Europeană dar care este foarte împovărat de conflictul îngheţat din Transnistria.

Un aliat de nădejde

Ministrul german al Apărării, creştin-democrata Ursula von der Leyen, a avut deci motive suficiente să zboare şi la Bucureşti, după vizitele întreprinse în Polonia şi în regiunea de la Marea Baltică. Pe drumul către sala pentru conferinţe de presă a Ministerului Apărării, oaspetele german a trecut printr-o adevărată sală de onoare a armatei române. Pe frontispiciu tronează cu litere de şchioapă inscripţia: "Un aliat de nădejde".

Expuse în vitrine sunt fotografii şi decoraţii obţinute cu ocazia diverselor misiuni externe executate de militari români. Sunt mai ales operaţiuni la care au luat parte şi militari germani, aşa încât elementele comune nu pot fi trecute cu vederea.

Noi baze NATO în România

Faptul că sala pentru conferinţe de presă a M. Ap. N. s-a umplut până la refuz demonstrează că, pe lângă SUA, şi Germania este privită de partea română ca un "garant de securitate". Nenumărate camere de filmat au fost aţintite acolo spre oaspetele de la Berlin, care a elogiat modul "firesc" în care se desfăşoară instrucţiile la care participă militari români şi germani. În plus, von der Leyen l-a felicitat pe omologul ei român, Mircea Duşa, pentru "rapiditatea cu care a pus în aplicare deciziile din Ţara Galilor".

La reuniunea NATO din Ţara Galilor, desfăşurată în septembrie 2014, cele 28 de state membre ale alianţei au decis să-şi întărească prezenţa în Europa de Est şi să-şi amelioreze capacitatea de dizlocare rapidă a trupelor. În România se află unul din noile centre regionale de comandă, unde vor activa şi ofiţeri germani.

În afară de aceasta, la Bucureşti îşi va avea sediul "Cartierul Major Multinaţional de Divizie Sud-Est". Von der Leyen a subliniat: "Toate acestea sunt măsuri defensive şi pe măsura ameninţării. Dar ele demonstrează şi unitatea noastră".

Pentru DW, Ursula von der Leyen a declarat: " Dinamica relaţiilor bilaterale se poate observa foarte bine şi în domeniul apărării. Noi vom extinde şi adânci cooperarea noastră".

Prioritară este reacţia rapidă

Sarcina germană este în prezent testarea transferului rapid de trupe către un posibil focar de criză. Din punct de vedere logistic, o asemenea operaţiune constituie o mare provocare. Rămâne de văzut dacă "Very High Readiness Joint Task Force", cum se intitulează trupa de intervenţie a NATO, îşi merită cu adevărat titulatura. Pe 9 iunie, în Polonia va debuta primul exerciţiu de anvergură în acest sens, la care vor lua parte şi militari ai micii armate cehe.

Concluzia turneului la Bucuresti si Praga al responsabilei germane este următoarea: De când a fost din nou declarată apărarea comună drept sarcină centrală a NATO, partenerii "juniori" din estul Europei par să câştige o mai mare importanţă.

O mică observaţie a corespondentei DW care a însoţit delegaţia germană şi care ştia că România nu duce lipsă de traducători excelenţi: Păcat că translatorul ministerului român al Apărării nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor.