Ministrul Justiţiei, în dialog la Bruxelles cu responsabilii Comisiei Europene

Aflat la Bruxelles pentru întâlnirea cu Jacques Barrot, comisarul european pentru justiţie, ministrul Cătălin Predoiu a recunoscut importanţa Comisiei prezidenţiale care lucrează la un proiect vizând posibile modificări ale Constituţiei României.

Printre alte două motive pentru care modificarea legislativă privind procedura de numire şi revocare a procurorilor-şefi nu a fost oportună, ministrul justiţiei a invocat, în primul rând, viitoarele reforme constituţionale:

“Observ în societatea românească în zona politică dar şi în zona societăţii civile discuţii legate de viitoare reforme constituţionale. Dacă nu mă înşel, două dintre cele trei partide politice vorbesc de preocupări legate de modificări constituţionale. Am notat şi că la Cotroceni funcţionează şi o Comisie de experţi care evaluează problemele de constituţionalism şi analizează posibile soluţii în viitor.”

Este vorba atât de PSD cât mai ales Comisie Prezidenţială de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional Românesc.

Dacă Adrian Năstase propunea în 2007, sugestii legate de modificări constituţionale (De la aderare la integrare: pentru o Românie europeană, Consideraţii şi sugestii pentru un program naţional pe termen mediu şi lung) el nu putea fi credibil, în condiţiile numeroaselor blocaje constituţionale ivite şi după modificările constituţionale din 2003, operate în timpul guvernării Năstase.

În schimb, Predoiu a recunoscut explicit importanţa Comisiei de experţi de la Cotroceni care îşi va prezenta, în aproximativ trei săptămâni, raportul său cu propuneri de modificări constituţionale.

După cum s-a exprimat unul dintre experţii Comisiei Prezidenţiale de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional Românesc, până acum „constituţia devenea cu adevărat interesantă numai în momentul când procură reţeta înlăturării unui adversar politic incomod sau indica o cale de urmat în direcţia cuceririi puterii.”

Ceea ce s-a întâmplat cu schimbarea procedurii de numire şi revocare a procurorilor-şefi nu este decât alt episod din încercarea înlăturării Preşedintelui României de către adversarii săi politici.

De data asta însă cu încălcarea Constituţiei, fiind actele semnate de Guvern cu UE fac parte din Constituţie, cf. articolului 148 alin 2: „prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.

Ca jurist, Predoiu nu putea să nu recunoască justeţea întrebării legitime a comisarului Barrot legată de procedura de numire şi revocare a procurorilor-şefi, dar a răspuns că „există o contestaţie la Curtea Constituţională”. Apoi, a invocat şi o eventuală respingere a legii, în caz că aceasta va ajunge spre promulgare la preşedinte.

Cât despre contestaţia de Curtea Constituţională, aceasta s-ar putea dovedi iluzorie. În cuvintele aceluiaşi expert, „actuala compoziţie a Curţii Constituţionale este consecinţa dominaţiei cvasi-permanente a unui partid, la nivel naţional, timp de aproape un deceniu şi jumătate”. Comentariile sunt de prisos.