1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Minoritatea macedoneană, un subiect sensibil în Grecia

12 aprilie 2019

În Grecia, vechea dispută privind minoritatea slavo-macedoneană a reizbucnit. Experții consideră situația complexă. Între timp, istoria reprimată face ca emoțiile să fiarbă.

https://p.dw.com/p/3GdkI
La Serres, în Grecia, o asociație culturală slavo-macedoneană a fost acționată în instanță.
La Serres, în Grecia, o asociație culturală slavo-macedoneană a fost acționată în instanță. Imagine: DW/F. Schmitz

Sala de judecată din orașul Serres, situat în nordul Greciei, este neobișnuit de plină. Oamenii de împing pe bănci, sub privirile unor polițiști înarmați omniprezenți. În rechizitoriu nu se vorbește nimic despre viol sau crimă. Este vorba despre "dopia".

În limba greacă, dopia înseamnă local, regional. Simultan, în nordul Greciei, acest cuvânt este un sinonim pentru limba slavo-macedoneană, vorbită în această regiune de o parte a populației, care se descrie drept minoritate slavo-macedoneană.

Pentru mulți oameni din Grecia, acest aspect este un tabu. Fapt care a devenit din nou limpede când BBC a publicat un material intitulat Minoritatea invizibilă a Greciei - slavii macedoneni. Politicienii s-au arătat consternați. Pe rețelele de socializare utilizatorii au dat frâu liber furiei. Dimitris Karamitsos-Tziras, ambasadorul grec la Londra, a trimis o scrisoare televiziunii BBC, în care acuză postul de falsificarea faptelor istorice.

Marginalizare sistematică?

Curtea din Serres analizează cazul unei asociații culturale locale care predă dansuri slavo-macedonene și cântă în limba macedoneană. În Grecia, acest lucru amintește de un capitol neplăcut și nerezolvat din istoria recentă, afirmă Nikos Sakellarios.

Începând cu anii 50, statul a exercitat presiuni asupra macedonenilor slavi din Grecia - inclusiv în orașul său natal: "Într-o zi de vară din 1959 au intrat soldați înarmați. Ei au adunat poporul în piață și toți au jurat că nu vor mai vorbi limba lor".

Între timp, aproape nimeni nu mai îndrăznește să își asume rădăcinile slavo-macedonene. Este greu de spus despre câți oameni e vorba. "Avem aproximativ 6 000 de alegători, dar există mai mulți oameni care își cultivă cultura în nordul Greciei", spune Evaggelia Apsis din partidul Ouranio Toxo, care susține drepturile minorității slavo-macedonene.

Problema este că mulți oameni se tem să mărturisească public rădăcinile lor. Este vorba despre aprecierea diversității culturale a regiunii, spune Sakellarios: "Suntem cetățeni greci, plătim impozite și respectăm statul, vrem să trăim în cultura noastră și să cântăm cântecele noastre".

Curtea, copleșită

Cât de complicată este situația realizezi în ziua procesului din Serres. Se ajunge la o dispută între o lingvistă, care are rolul de martor de partea apărării și avocații procuraturii. Ea explică faptul că termenul "dopia" este sinonim cu limba slavo-macedoneană. Femeia este acuzată de cunoștințe insuficiente. Președintele întrerupe procesul. "Să vă fie rușine!", strigă unul dintre avocați către martoră. "Idioato!", strigă altul. Polițiștii înconjoară membrii minorității slavo-macedonene care urmăresc procesul. Apar schimburi de replici.

"Când auziți cuvântul 'dopia' în satele din nordul Greciei, toată lumea știe că este vorba despre limba slavo-macedoneană", explică Kostas Demelis, avocat al apărării. Dar instanța nu-i ușurează sarcina de a dovedi acest lucru. Sunt admiși cinci martori ai acuzării și numai doi de partea apărării. "Care este limba locală din Serres?", întreabă judecătoarea din nou și din nou. Și martorii confirmă: greaca. Discuția se învârte în cerc, în jurul ideii că un aspect nu-l exclude pe celălalt.

Intrarea în sala de judecată
Intrarea în sala de judecatăImagine: DW/F. Schmitz

Întrebarea care plutește mai presus de toate în încăpere este dacă face sau nu cultura slavo-macedoneană parte din Grecia. "Bunicul meu, străbunicul meu și stră-străbunicul meu nu au venit de undeva, ci au trăit întotdeauna aici", afirmă Nikos Sakellarios. Dar acest lucru ar fi complet înăbușit în Grecia, atât în educația școlară, cât și în mass-media. "Nu există un angajament critic în raport cu istoria recentă".

Situația juridică a minorităților

Guvernul elen însuși a colectat date care indică existența unei minorități slavo-macedonene, subliniază Konstantinos Tsitselikis, profesor de drepturile omului la Salonic. "În 1951 a avut loc un recensământ cu tema "Care este limba ta maternă?" Datele și dovezile științifice recente, care demonstrează existența unei "limbi slave" în nordul Greciei atestă continuitatea lingvistică", spune Tsitselikis.

Deși statul nu recunoaște caracteristicile minoritare, cum ar fi limba și identitatea etnică, acest lucru nu afectează în mod necesar existența minorității: „A existat o hotărâre într-o dispută între Grecia și Bulgaria cu privire la întrebarea 'cine sunt minoritățile?' În 1930, Curtea Internațională de la Haga a ajuns la concluzia că o minoritate nu este o problemă juridică, ci o chestiune de fapte", a declarat Tsitselikis pentru Deutsche Welle.

Subiecte tabu în campania electorală

Dezbaterea asupra minorității slavo-macedonene este unul dintre numeroasele aspecte pe care Grecia trebuie să le trateze după Acordul Prespa (disputa numelui). Situația este complexă. Procesul de la Serres este doar un prim pas în aducerea subiectului tabu la suprafața dezbaterii publice. Antropologul Fabio Mattioli de la Universitatea din Melbourne dorește de asemenea un dialog deschis. El a făcut cercetări în regiune și afirmă că au existat și există oameni în Grecia care se consideră macedoneni".

Florian Schmitz corespondent DW la Salonic
Florian Schmitz Relatează din Grecia și de la granița de est a UE. Teme: migrație, minorități, protecția mediului.